Eveniment

Un sondaj simplu dezvăluie o realitate paradoxală. Cât de pregătiţi sunt, de fapt, românii să trăiască alături de refugiaţi

Un sondaj simplu dezvăluie o realitate paradoxală. Cât...
02.09.2015, 20:50 1637

Peste două treimi dintre cei intervievaţi cred că România este foarte slab sau destul de slab pregătită pentru a face faţă unei crize a imigranţilor, punct de vedere afirmat de altfel şi de consilerul prezidenţial Leonard Orban, care a criticat într-un interviu „naivitatea” la nivel înalt de a crede că refugiaţii nu vor alege România. De aici şi nivelul de încredere în privinţa gestionării unei astfel de situaţii complicare. Românii au mai degrabă încredere în în organizaţiile umnitare (50%), decât în Guvern (20%), în CSAT (39%). Armata este însă creditată cu 70%, iar serviciile de informaţii cu 51%.

 

Vocea străzii: „Să vină, dar nu putem să-i ţinem pe banii noştri”

„România ar trebui să primească şi ea refugiaţi, având în vedere că sunt mulţi români plecaţi. Dar trebuie să-i integrăm, nu putem să-i ţinem pe banii noştri”, a răspuns Alin, programator,  la sondajulgândul. 

Temerile celor chestionaţi de gândul se referă în mare parte, la pericolul creşterii manifestărilor radicale. Andrei, inginer, arată că ar trebui să facem o triere. „Depinde de sex, bărbaţii nu, pentru că sunt extremişti, apar probleme de etnie, religie”, arată el.

 „România ar trebui să-i primească, dar nu în orice condiţii şi pe oricine, că sunt şi suspecţi, nu sunt toţi refugiaţi corecţi”, spune şi Laurenţiu, vânzător. „Aş fi de acord, dar să nu ne aducă necazuri”, şi este părerea Anicăi, pensionară. Una dintre probleme sale ar fi că imigranţii lasă mizerie în urma lor.  „Trebuie să-i forţeze ca să-şi adune mizeria după ei. Eu ştiu că în locul  în care mă opresc fac şi curat. Sunt de acord să-i ajutăm, dar să fie ordonaţi. 

La rândul său, Iulian, programator, arată că România are capacitatea să-i primească, că e o ţară bogată: ”Da, dar în nişte limite”

 

Dâncu: Am observat un oarecare realism al românilor

Dincolo de interpretarea strictă a datelor, sociologul Vasile Dâncu, director IRES,  spune că a observat oarecare realism şi dorinţă a românilor de a participa la un proiect european prin care refugiaţii să fie ajutaţi.

„Am văzut primele sondaje în Europa care sunt împărţite, sunt ţări în care cetăţenii s-au săturat de emigranţi şi a fost şi un discurs politic împotriva imigraţiei, totdeauna în alegeri se întâmplă discursuri politice xenofobe şi în ţări cu o democraţie consolidată- cum este Franţa, Italia- ştim că aici suntem afectaţi şi noi. Românul însă este mult mai responsabil şi, oarecum fiind într-o situaţie în care avem şi noi o puternică diaspora, înţeleg mai bine acest lucru, în ideea de a sprijini, de a găsi soluţii pentru aceşti oameni emigranţi”, a mai spus Dâncu.

 

OIM: Trebuie să fim pregătiţi pentru că schimbările sunt foarte rapide

Reprezentanţii Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie arată că în primele şase luni ale lui 2015, în România au fost înregistrate un număr de 744 cereri de azil, în creştere cu 12% faţă  de anul 2014, cei mai mulţi solicitanţi provenind din Siria, Afganistan şi Irak.

„Procedura de azil diferă în funcţie de solicitanţi pentru că sirienii de exemplu care provin din teatre de război şi solicită azil în România primesc o formă de protecţie în România în bază administrativă, adică foarte rapid în primele 30 de zile. Altfel, alţi solicitanţi intră şi în fază judecătorească atunci când, spre exemplu, dacă s-a acordat o formă de protecţie în România Inspectoratul General pentru Migraţie poate să conteste această hotărâre”, a spus Maria Voica, project manager la OIM. Aceasta arată că în 2014 cam 50% dintre solicitanţii de azil au primit dreptul să stea în România.

Reprezentantul OIM spune că, în prezent, în locurile speciale pentru imigranţi ale sunt 1.000 de locuri, dintre acestea fiind ocupate mai puţin de 20%. „Statul român nu cred că se bazează numai pe aceste centre de cazare şi în cazul unui aflux poate să mobilizeze şi alte resurse – cămine de şcoli care nu sunt ocupate, sau îi pot găzdui şi membrii de familie dacă îi au aici”, a spus Maria Voica.

Cu toate că în prezent România este ocolită de migranţi, acest lucru se poate schimba în viitor.

„În momentul de faţă noi nu suntem chiar atât de expuşi, dar evident că trebuie să fim pregătiţi pentru că schimbările sunt foarte rapide. În momentul în care încerci să pui o stavilă în calea unei rute de migraţie, automat vor găsi o rută ocolitoare. Aici ne putem oricând aştepta ca lucrurile să se schimbe. Însă, oamenii aceştia chiar dacă ajung în România visul lor este să plece mai departe”, a mai spus Maria Voica.

Aceasta vorbeşte despre două tipuri de migranţi: unii economici, alţii refugiaţi.

„Despre oamenii ăştia se vorbeşte folosindu-se terminologia care nu este neapăprat cea potrivită. Fluxul acesta de migraţie este de fapt un flux mixt de migraţie, pentru că avem atât oameni care vin de exemplu din Siria unde este război şi atunci oamenii aceştia se refugiază dintr-o situaţie de război, unde securitatea lor personală este ameninţată. Sau pot să fie persoane din Eritreia sau Sudan care pleacă din aceste ţări pentru că integritatea lor şi viaţa lor este pusă în pericol de situaţia de război. Dar sunt şi persoane de exemplu pe ruta aceasta a Balcanilor de Vest kosovari care vor să ajungă în Germania, în cazul lor nu putem vorbi de refugiaţi. Sunt şi persoane care pot fi încadrate în categoria clasa de imigrant economic şi care nu pleacă din ţară pentru că viaţa lor ar fi ameninţată cu ceva, ci pleacă în căutarea unui trai mai bun”, explică Maria Voica. Acesta mai spune că cel mai potrivit termen generic de folosit este cel de migrant, după care urmează refugiat pentru o persoană care primeşte azil. 

 

Ce spun oficialii români

Rămâne întrebarea dacă România este pregătită pentru a primi refugiaţi? Cel mai tranşant răspuns l-a dat marţi consilierul prezidenţial pe probleme ale Uniunii Europene, Leonard Orban, care a spuns într-un interviu că România este total nepregătită pentru primirea refugiaţilor.

„În momentul de faţă, dacă este să vorbesc în nume personal, România este total nepregătită pentru acest lucru. Nu am avut subiectul ăsta. Considerăm, inclusiv la nivelul unor persoane care ar trebui să aibă subiectul asta, că nu vor veni migranţii, pentru că nivelul de trai este mult mai scăzut...dar e o naivitate să crezi că nu vor veni migranţi (...) Cred că în România - şi în acest context, dar trebuie să lăsăm la o parte acest context hai să-i spunem exploziv care există la nivel european - este nevoie de discuţii foarte serioase între specialişti, să stabilim cum ne putem pregăti pentru integrarea migranţilor. E ridicol să crezi că într-o Europă deschisă, mai devreme sau mai târziu, nu vor veni migranţi la tine, că nu se vor stabili din ce în ce mai mulţi străini, nu neapărat din Asia, de pe alte continente, şi vor veni şi vei avea probleme de integrare”, a declarat Orban.

Consilierul prezidenţial a estimat că primii refugiaţi  vor sosi în România în noiembrie, ţara noastră angajându-se să primească mai puţin de 1.700 dintre oamenii care au fugit din calea războiului.

Acesta este prima declaraţie a unui oficial român cu privire la situaţia migranţilor şi posibilitatea ca România să fie lovită de criza refugiaţilor.

Citiţi materialul integral pe www.gandul.info

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels