• Leu / EUR4.7581
  • Leu / GBP5.4956
  • Leu / USD4.2268
Eveniment

Unde a supraestimat guvernul Cioloş încasările la buget în 2016: la sumele primite de la UE, venituri nefiscale şi TVA

Unde a supraestimat guvernul Cioloş încasările la buget în 2016: la sumele primite de la UE, venituri nefiscale şi TVA

Autor: Sorin Pâslaru

17 ian 2017 4086

Sumele primite de la UE, veniturile nefiscale şi TVA au fost prin­cipalele capitole unde esti­mă­rile au fost mai mari decât în­ca­sările în 2016, astfel că bugetul a închis anul trecut cu venituri de 222 mld. lei în loc de 236 mld. lei venituri estimate la rec­ti­ficarea din noiembrie 2016, conform unor surse apropiate Ministerului de Finanţe.

Astfel, în loc de 12,8 mld. lei venituri din fonduri UE conform programului rectificat la buget s-au înregistrat doar 4,4 mld. lei. De aici o diferenţă de 8,4 mld. lei între programul realizat şi cel bugetat.

Întrebarea este de ce guvernul Cioloş a lăsat în noiembrie 2016 în buget un nivel al veniturilor din fonduri UE de 12,8 mld. lei, cu toate că în execuţie până în luna octombrie 2016 veniturile erau doar de 3,5 mld. lei pe linia de fonduri europene?

Guvernul Cioloş a explicat ieri printr-o scrisoare postată pe pagina de Facebook a  premierului Dacian Cioloş că aceşti bani au fost lăsaţi la venituri pentru ca, în even­tua­litatea în care proiectele s-ar fi materializat, să existe bani de finanţare.

Însă datele arată că era puţin probabil ca în 2 luni să fie gata proiecte care nu au fost încheiate în primele 10 luni ale anului şi la un nivel de trei ori mai mare. Şi într-adevăr, sumele absorbite din fondurile europene în noiembrie şi decembrie au fost de 1 mld. lei, astfel că închiderea lui 2016 pe venituri UE s-a făcut la 4,4 mld. lei.

Veniturile nefiscale au fost estimate la 20,6 mld. lei, însă realizatul a fost de 17,8 mld. lei, adică o diferenţă de 2,8 mld. lei. Veni­turile nefiscale sunt constituite din divi­dende de la companiile de stat, din ve­nituri din redevenţe şi din alte tipuri de venituri care nu au legătură cu fiscalitatea. Este posibil ca scăderea preţului pretrolului şi al ga­zului din 2016 să fi afectat această sursă de veni­turi. Pe de altă parte, profiturile com­pa­niilor de stat au fost în creştere faţă de 2015.

Urmează în şirul de nerealizări încasările din TVA, estimate în noiembrie 2016 la 53,2 mld. lei, însă la realizare suma încasată a fost doar de 51,7 mld. lei.

Scăderea încasărilor din TVA din lunile noiembrie şi decembrie a surprins reprezen­tanţii Ministerului Finanţelor. TVA-ul co­lectat în decembrie 2016 a fost cu 20% mai mic decât în decembrie 2015, aceasta fiind cea mai mare scădere în lună la lună în 2016.

Ministrul Anca Dragu a pus scăderea pe seama amânării achiziţiilor de combustibil de către persoanele fizice şi juridice care au aşteptat scăderea TVA de la 20% la 19% şi eliminarea supraaccizei pe benzină.

Nerealizarea încasărilor din TVA pe noiembrie şi decembrie, dincolo de umflarea veniturilor pe fondurile europene, poate fi cea mai proastă veste din execuţia bugetului pe 2016, care să indice de fapt o încetinire a economiei.

Abia această încetinire a economiei ar putea da peste cap toate calculele noului guvern PSD pentru 2017 de majorare a veniturilor bugetare pe baza unei creşteri economice reale de 5,5%.

Şi accizele au scăzut faţă de estimări cu 0,7 mld.lei, marcând iarăşi o încetinire a consumului.

Toate aceste minusuri au condus la o di­fe­renţă de 14 mld. lei între veniturile pre­vă­­zu­te în rectificarea bugetară şi cele efectiv realizate.

De cealaltă parte, pentru a se încadra într-un deficit de 20 mld. lei, guvernul Cioloş a diminuat cheltuielile cu 15 mld. lei, arată datele obţinute de ZF.

Cea mai mare scădere s-a înregistrat la transferuri care în loc de o cheltuială de 117 mld. lei au înregistrat o cheltuială doar de 109 mld. lei.

Au fost făcute economii de 1,2 mld. lei la cheltuielile cu dobânzile, ceea ce înseamnă circa 10% din program, iar la bunuri şi ser­vi­cii economia a fost de 2,2 mld. lei, adică 5% din cheltuielile programate. Însă ceea ce a înca­drat bugetul în deficitul cerut au fost eco­nomiile la cheltuielile cu proiecte din fon­duri UE, care în loc de 10,5 mld. lei au fost de 6,3 mld. lei, deci cu 4 mld. lei mai reduse.

Acestea sunt economii cu ghilimele, pentru că apar numai când există şi veniturile aferente, adică decontări de la UE pentru programe realizate, ceea ce nu a fost cazul. 

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7581
Diferență: -0,0063
Ieri: 4.7584
Azi: 4.2268
Diferență: -0,0898
Ieri: 4.2306
Azi: 5.4956
Diferență: 0
Ieri: 5.4956
Azi: 4.1488
Diferență: -0,4821
Ieri: 4.1689