Sumele primite de la UE, veniturile nefiscale şi TVA au fost principalele capitole unde estimările au fost mai mari decât încasările în 2016, astfel că bugetul a închis anul trecut cu venituri de 222 mld. lei în loc de 236 mld. lei venituri estimate la rectificarea din noiembrie 2016, conform unor surse apropiate Ministerului de Finanţe.
Astfel, în loc de 12,8 mld. lei venituri din fonduri UE conform programului rectificat la buget s-au înregistrat doar 4,4 mld. lei. De aici o diferenţă de 8,4 mld. lei între programul realizat şi cel bugetat.
Întrebarea este de ce guvernul Cioloş a lăsat în noiembrie 2016 în buget un nivel al veniturilor din fonduri UE de 12,8 mld. lei, cu toate că în execuţie până în luna octombrie 2016 veniturile erau doar de 3,5 mld. lei pe linia de fonduri europene?
Guvernul Cioloş a explicat ieri printr-o scrisoare postată pe pagina de Facebook a premierului Dacian Cioloş că aceşti bani au fost lăsaţi la venituri pentru ca, în eventualitatea în care proiectele s-ar fi materializat, să existe bani de finanţare.
Însă datele arată că era puţin probabil ca în 2 luni să fie gata proiecte care nu au fost încheiate în primele 10 luni ale anului şi la un nivel de trei ori mai mare. Şi într-adevăr, sumele absorbite din fondurile europene în noiembrie şi decembrie au fost de 1 mld. lei, astfel că închiderea lui 2016 pe venituri UE s-a făcut la 4,4 mld. lei.
Veniturile nefiscale au fost estimate la 20,6 mld. lei, însă realizatul a fost de 17,8 mld. lei, adică o diferenţă de 2,8 mld. lei. Veniturile nefiscale sunt constituite din dividende de la companiile de stat, din venituri din redevenţe şi din alte tipuri de venituri care nu au legătură cu fiscalitatea. Este posibil ca scăderea preţului pretrolului şi al gazului din 2016 să fi afectat această sursă de venituri. Pe de altă parte, profiturile companiilor de stat au fost în creştere faţă de 2015.
Urmează în şirul de nerealizări încasările din TVA, estimate în noiembrie 2016 la 53,2 mld. lei, însă la realizare suma încasată a fost doar de 51,7 mld. lei.
Scăderea încasărilor din TVA din lunile noiembrie şi decembrie a surprins reprezentanţii Ministerului Finanţelor. TVA-ul colectat în decembrie 2016 a fost cu 20% mai mic decât în decembrie 2015, aceasta fiind cea mai mare scădere în lună la lună în 2016.
Ministrul Anca Dragu a pus scăderea pe seama amânării achiziţiilor de combustibil de către persoanele fizice şi juridice care au aşteptat scăderea TVA de la 20% la 19% şi eliminarea supraaccizei pe benzină.
Nerealizarea încasărilor din TVA pe noiembrie şi decembrie, dincolo de umflarea veniturilor pe fondurile europene, poate fi cea mai proastă veste din execuţia bugetului pe 2016, care să indice de fapt o încetinire a economiei.
Abia această încetinire a economiei ar putea da peste cap toate calculele noului guvern PSD pentru 2017 de majorare a veniturilor bugetare pe baza unei creşteri economice reale de 5,5%.
Şi accizele au scăzut faţă de estimări cu 0,7 mld.lei, marcând iarăşi o încetinire a consumului.
Toate aceste minusuri au condus la o diferenţă de 14 mld. lei între veniturile prevăzute în rectificarea bugetară şi cele efectiv realizate.
De cealaltă parte, pentru a se încadra într-un deficit de 20 mld. lei, guvernul Cioloş a diminuat cheltuielile cu 15 mld. lei, arată datele obţinute de ZF.
Cea mai mare scădere s-a înregistrat la transferuri care în loc de o cheltuială de 117 mld. lei au înregistrat o cheltuială doar de 109 mld. lei.
Au fost făcute economii de 1,2 mld. lei la cheltuielile cu dobânzile, ceea ce înseamnă circa 10% din program, iar la bunuri şi servicii economia a fost de 2,2 mld. lei, adică 5% din cheltuielile programate. Însă ceea ce a încadrat bugetul în deficitul cerut au fost economiile la cheltuielile cu proiecte din fonduri UE, care în loc de 10,5 mld. lei au fost de 6,3 mld. lei, deci cu 4 mld. lei mai reduse.
Acestea sunt economii cu ghilimele, pentru că apar numai când există şi veniturile aferente, adică decontări de la UE pentru programe realizate, ceea ce nu a fost cazul.
