Un studiu al universităţii ETH din Zurich citat de publicaţia ştiinţifică Plos One susţine că până în anul 2050 Bucureştiul se va confrunta cu o climă asemănătoare cu cea din oraşul kazah Alma-Ata, sau cu o climă similară oraşului Erevan din Armenia – uscată, semi-aridă.
Clima oraşului kazah Alma-Ata este temperat continentală, unde se înregistrează temperaturi cuprinse între -6°C şi 24 °C . Temperatura medie anuală este de 10°C. Una dintre cele mai calde luni ale anului este august, iar cele mai multe precipitaţii se înregistrează în mai.
Potrivit aceluiaşi studiu, în următorii 30 de ani clima Bucureştiului ar putea fi similară cu cea a oraşului Bişkek, capitala Kârgâstanului sau cu cea a Erevanului, capitala actuală a Armeniei. Capitala Kîrgâstanului are climă subtropicală în timp ce Erevanul prezintă o climă uscată, semi-aridă.
Cercetătorii de la Universitatea ETH din Zurich au prezentat cele trei scenarii de mai sus ca fiind cele mai posibile în privinţa modului în care Bucureştiul va suferi schimbări climatice. Astfel, clima din Bucureşti va semăna cu cea din Alma-Ata. Al doilea scenariu este ca vremea din Capitală să se transforme în cea a oraşului Bişkek. iar al treilea scenariu prevede ca Bucureştiului să devină un oraş uscat, cu climă semi-aridă, similară celei din Erevan, Armenia.
Londra este de asemenea predispusă acestei schimbări climatice. Se preconizează ca în următoarele trei decenii clima capitalei Marii Britanii să fie similară cu cea a Barcelonei. Dacă această schimbare va avea loc, va aduce o secetă severă, scrie The Guardian.
Madridul va „împrumut”a clima oraşului Marrakech din Maroc până în 2050, iar clima din Stockholm va deveni similară cu cea a Budapestei.
Oraşele situate în zonele de climă temperată sau rece din emisfera nordică vor suferi o schimbare climatică care le va face să semene cu aşezările din apropierea Ecuadorului. Dacă această transformare va avea loc, sănătatea orăşenilor şi infrastructura marilor centre urbane va avea de suferit.
Seceta va afecta zeci de oraşe aflate în prezent în zona de climă temperată, ca urmare a încălzirii globale. Din cauza acestui fenomen se preconizează ca temperatura de vară în oraşele europene să fie cu 3,5°C mai ridicată în timpul iernii şi 4,7°C mai scăzută în perioada anotimpului cald.
Potrivit studiilor, opt din zece oraşe se vor confrunta cu schimbări climatice dramatice.
Barcelona a fost lovită de secetă extremă acum mai puţin de 10 ani. Fenomenul a pus în pericol mii de locuitori şi, din această cauză, oraşul spaniol a cheltuit zeci de milioane de euro pentru a importa apă potabilă. Potrivit cercetătorilor, este foarte probabil ca Londra şi oraşele situate la latitudini similare să se confrunte cu aceeaşi criză în viitor.
Locuitorii oraşelor precum Singapore, Jakarta şi Kuala Lumpur vor experimenta condiţii climatice nemaiîntâlnite în niciun mare oraş al lumii.
„Aceste schimbări nu s-au mai întâlnit nicărieri pe planetă până la momentul actual. Asta înseamnă că vor apărea noi provocări politice şi noi provocări pentru infrastructură, cu care nu ne-am mai confruntat până acum”, a declarat Tom Crowther, fondatorul laboratorului Crowther din Elveţia şi cel care a condus studiul climatic.
