• Leu / EUR4.8806
  • Leu / GBP5.7514
  • Leu / USD4.8447
Eveniment

Unde ar trebui să umble guvernul la taxe dacă e nevoie astfel încât economia să fie afectată cât mai puţin. Guvernul are buzunarele goale, dar se laudă cu creşterea economică

Unde ar trebui să umble guvernul la taxe dacă e nevoie astfel încât economia să fie afectată cât mai puţin. Guvernul are buzunarele goale, dar se laudă cu creşterea economică

Autor: Iulian Anghel

14.06.2022, 17:00 954

O creştere care nu-l ajută cu nimic pentru că la ce bun o creştere de 4-5% când deficitul îţi va fi şi anul acesta de 7-8% din PIB? Aşa că, în mintea unora, încolţeşte ideea majorării de taxe Dar cum majorezi taxe şi care taxe ca să nu dai cu economia de pereţi, o economie care, abia ieşită din criza sanitară, aşteaptă cu inima strânsă criza provocată de război?

Ministerul Finanţelor strânge la buget 26% din PIB din taxe şi impozite, inclusiv din contribuţiile sociale. Media europeană este de la 41%. Asta obligă guvernul să se împrumute puternic, iar deficitul bugetar va fi şi în acest an de 7-8% din PIB. Asta nu a împiedicat acelaşi guvern cu buzunarele goale să mai introducă o „nişă fiscală”, nici acum o lună, pentru  agricultori şi pentru industria alimentară.

„Înainte de a vorbi de majorări de taxe, guvernul ar trebui să se asigure că toată lumea îşi plăteşte taxele şi impozitele la fel”, spune avocatul de business Gabriel Biriş.

Fiecare guvern din anii din urmă a vrut să rămână în istorie drept un făcător de bine, prieten al businessului. S-a ajuns astfel ca biblia economiei, Codul fiscal, să arate ca o carte roasă de şoareci. Te uiţi la ea, dar nu mai înţelegi cine plăteşte, cine nu, cum plăteşte.

„Codul fiscal este o babilonie”, spune Biriş.

Şi, totuşi, dacă guvernul, obligat de vremuri, va trebui să majoreze taxele, în ce zonă ar putea-o face, fără să provoace un cutremur în economie?

Sunt câteva locuri în care s-ar putea umbla, spune Gabriel Biriş. Se poate reveni, pe unele segmente de TVA, redus la cota standard de 19%. Proprietăţile sunt subimpozitate, se poate umbla acolo. Impozitul pe dividende este de 5% faţă de rata standard  de 10% la venituri. Activităţile independente (avocaţi, consultanţi fiscali, etc.) sunt subimpozitate. „Aici România este un paradis fiscal”, spune Gabriel Biriş.

De fapt, vorbind despre cele de mai sus, intrăm în zona „nişelor fiscale”. Înainte de a majora impozitele, la modul general, trebuie eliminate nişele fiscale, spune Biriş. Nu poţi să ridici impozitele celor care plătesc şi să menţii scutirile pentru ceilalţi. Nu poţi să acorzi amnistii fiscale şi scutiri şi apoi să stai cu ochii pe banii celor care plătesc.

„Motivul că trebuie să-i scutim pe IT-isti de plata impotitului pe venit pentru că ne pleacă din ţară este o abordate complet greşită. Toţi trebuie să plătim aceleaşi taxe în funcţie de venit, nu de domeniu în care lucrăm”, spune Biriş.

În baza datelor primite de la Ministerul Finanţelor, la cere, ZF a calculat că cel putin 2,6 miliarde de euro pe an pierde bugetul doar din scutirile date transportatorilor, IT-istilor şi constructorilor, la care se vor adauga anul acesta scutirile pentru angajatii din agricultura şi din industria alimentară.

Problema echilibrării bugetului, în condiţiile în care România se află în procedură de deficit excesiv, dar deficitele nu scad, este analizată pe larg într-un studiu al Consiliului Fiscal („Consolidarea bugetară şi creşterea veniturilor fiscale – necesitate vitală pentru stabilitatea bugetară şi securitatea econimică a României”). Studiul este elaborat de specialişi în economie şi în dreptul economic (Gabriel Biriş este coautorul acestui studiu).

Din el reiese că lucrurile nu stau chiar aşa cum credem. Consumul, spune studiul, este subimpozitat, în comparaţie cu ţările vecine şi asta şi din cauza scutirilor fiscale. Rata implicită de impozitare a muncii, de 31,1%, este mai mică decât în Polonia (33,9%) sau Ungaria (38,2%), chiar dacă peste cea din Bulgaria (25,4%).  Capitalul este subimpozitat în România, îndeosebi în ce priveşte impozitele pe veniturile din activităţi independente şi impozitul pe stocul de capital.

„Soluţiile propuse pentru revizuirea Codului fiscal sunt bazate în principal pe refacerea bazei de impunere, atât pentru impozitul pe profit, cât şi pentru impozitul pe venit şi contribuţiile obligatorii (CAS, CASS) şi sunt bazate pe principiul aşezării sarcinii fiscale exclusiv în funcţie de mărimea venitului şi nu de tipul acestuia, fără privilegii sau discriminări şi includ următoarele măsuri.”

Aşadar, în ceea ce priveşte impozitarea persoanelor juridice studiul propune liminarea impozitului specific datorat de marile companii din HoReCa şi revenirea la impozitul pe profit de 16%.  Limitarea sferei de aplicare a impozitului pe venitul microîntreprinderilor prin reducerea plafonului de la un milion de euro la 100.000 euro, coroborat cu limitarea folosirii acestui regim pentru activităţi de consultanţă şi management, activităţi asociate profesiilor liberale sau activităţi de intermediere, precum şi limitarea numărului de companii ce aplică regimul simplificat al microîntreprinderilor ce pot fi înfiinţate de catre o persoană.

În ceea ce priveşte impozitul pe venit şi contribuţiile de asigurări, studiul propune eliminarea tuturor scutirilor la plata impozitului pe salarii (IT, construcţii şi servicii pentru construcţii, producţia de echipamente şi materiale pentru construcţii, lucrători sezonieri în HoReCa, cercetare/dezvoltare). Eliminarea scutirilor de la plata CASS (construcţii şi servicii pentru construcţii, producţia de echipamente şi materiale pentru construcţii). Reducerea de la 100.000 euro la maxim 20.000 de euro a limitei pentru care persoanele care obţin venituri din anumite activităţi independente pot apela la calculul venitului impozabil pe norme de venit. Reglementarea clară a impozitării câştigurilor obţinute din tranzacţionarea de criptomonede şi NFT, folosind soluţia existentă în prezent pentru impozitarea câştigurilor din trancţionarea de titluri de valoare pe pieţe reglementate (10% impozit pe câştig). 

Limitarea sumei neimpozabile de 450.000 lei la venitul obţinut din vânzarea bunurilor imobile din patrimoniul personal la maxim o vânzare şi limitarea scutirilor la donaţii între rude sau afini de gradul 1; alternativ, înlocuirea impozitului pe venit cu impozitul pe câştig de 10%. Eliminarea cotei reduse de 5% pentru impozitarea dividendelor şi înlocuirea ei cu cota standard de 10%. Introducerea unor măsuri care să eficientizeze impunerea sumelor ce nu pot fi justificate şi care să descurajeze acumularea unor astfel de sume în viitor. Reformarea modului de aplicare a CAS şi CASS, astfel: aplicarea CAS şi CASS asupra veniturilor cumulate şi nu separat pe surse de venit. Plafonarea bazei de calcul al CAS şi CASS la maxim 3 salarii medii pe economie lunar (36 salarii medii pe economie anual), baza de calcul fiind egală cu suma veniturilor obţinute de contribuabil, din orice sursă. „În cazul în care nu sunt eliminate toate scutirile, plafonarea bazei de calcul al CAS, CASS va trebui făcută la un nivel superior celui de 3 salarii medii lunar/36 salarii medii anual, astfel încât impactul bugetar să nu fie unul negativ.”

În ceea ce priveşte TVA, studiul propune: „Revizuirea sferei de aplicare a cotei reduse de 9% pentru produsele alimentare al căror consum în exces dăunează sănătăţii, respectiv aplicarea cotei standard de 19% pentru acestea; Renunţarea la cota redusă de 5% aplicabilă în HoReCa, respectiv aplicarea cotei reduse de 9% valabilă pentru alimente şi băuturi nealcoolice; Implementarea taxării inverse, în condiţiile stabilite de Directiva UE 2018/1695; Implementarea rapidă a RO e-Factura pentru toate facturile emise; Interoperaţionalizarea sistemelor AMEF şi RO e-Factura şi implementarea rapidă a tehnologiilor moderne (AI, Blockchain, BigData Analysis) pentru analiza de risc în vederea direcţionării controlului fiscal cu precădere către zonele cu risc fiscal mare.

În ceea ce priveşte impozitele locale: „Eliminarea diferenţelor de impozitare în funcţie de statutul juridic al proprietarului (persoană juridică sau persoană fizică) la calculul impozitului pe clădiri; Înlocuirea actualului mod de calcul al impozitului pe autovehicule (exclusiv în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului) cu unul care să ţină cont şi de vechime/norma de poluare.”

Acestea sunt doar o parte din recomandări.

„Am trimis acest studiu prim-ministrului, l-am trimis FMI. Nu am primit niciun răspuns”, spune Biriş.

 

Cele mai importante „scutiri” în Codul fiscal

Ultimii veniţi în clubul scutiţilor de taxe sunt agricultorii. Recent, agricultura şi industria alimentară au primit scutiri de la impozitul pe venit şi de la contribuţiile la sănătate (dar beneficiază de sistemul public de sănătate).

IT-işti (încă din vremea lui Adrian Năstase) şi cercetătorii (mai recent) au scutire de impozitul pe venit de 10%.

Constructorii sunt scutiţi de impozit pe venit de 10% şi nu plătesc contibuţia la Sănătate (dar beneficiază de asistenţă, asemenea celor care plătesc).

HoReCa plăteşte un impozit pauşal (“impozit specific”, în funcţie de căte paturi are hotelul sau câte scaune restaurantul).

Activităţile independente (medici, avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti, experţi tehnici şi contabili, contabili autorizaţi, auditori financiari, consultanţi fiscali, arhitecţi, traducători, sportivi, etc.) plătesc contribuţiile sociale la salariul minim (plafonul este de 12 salarii minime pe economie).

Microîntreprinderi (societăţile cu cifră de afaceri de sub 1 milion de euro) plătesc impozit pe venit de 1% sau 3%.

Impozitul pe proprietăţi şi autoturisme este subimpozitat, la fel ca tranzacţiile imobiloare.

Câştigul din dividend este de 5%, faţă de cota normală de 10%.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8806
Diferență: 0,0266
Ieri: 4.8793
Azi: 4.8447
Diferență: 0,9144
Ieri: 4.8008
Azi: 5.7514
Diferență: -0,5619
Ieri: 5.7839
Azi: 5.0668
Diferență: 0,6816
Ieri: 5.0325