♦ Piaţa muncii trece printr-o perioadă de transformare: în ultimii trei ani, locurile de muncă vacante au scăzut constant, un semn că organizaţiile devin mai prudente în deschiderea de noi poziţii ♦ Cum influenţează acest trend recrutările în 2025?
Ziarul Financiar organizează conferinţa HR Trends 2025, cea de-a 19-a ediţie a evenimentului dedicat resurselor umane, eveniment ce reuneşte în fiecare an lideri de HR, manageri din marile companii locale, consultanţi şi experţi în domeniu.
Una dintre temele de discuţie din ediţia de anul acesta este evoluţia locurilor de muncă vacante, mai sunt poziţii libere puse la bătaie de companiile de pe piaţa locală?
Numărul locurilor de muncă vacante din România continuă să scadă, arată calculele ZF pe baza celor mai recente statistici ale Institutului Naţional de Statistică (INS). În trimestrul al treilea din 2024, piaţa muncii a înregistrat un total de 39.947 de posturi disponibile, în uşoară scădere faţă de anul anterior (-0,2%). Cu toate acestea, nivelul actual este cu peste 27% mai mic comparativ cu perioada prepandemie (T3/2019 – 55.045 locuri de muncă vacante), un semn de transformare a pieţei muncii în ultimii ani.
Piaţa muncii a trecut prin mai multe faze de creştere şi scădere. Până în 2018, locurile de muncă vacante au avut o tendinţă ascendentă, dar din 2019 se observă o volatilitate mai mare.
Scăderea abruptă din 2020 (-28,5%) a fost cauzată de pandemia de COVID-19, care a dus la restrângerea activităţii economice şi la o reducere semnificativă a oportunităţilor de angajare. Deşi în 2021 s-a înregistrat o creştere, piaţa muncii nu şi-a revenit complet, iar nivelul actual al locurilor vacante rămâne sub cel din perioada prepandemie.
După o uşoară revenire în 2021 (Ă20,1% faţă de 2020), numărul locurilor de muncă vacante a început să scadă constant începând din 2022, o tendinţă care indică fie o încetinire economică, fie o schimbare în structura cererii de forţă de muncă.
Deşi scăderea din 2024 este mică (-0,2%), piaţa muncii pare să fi intrat într-o perioadă de stabilizare la un nivel mai scăzut faţă de anii anteriori, ceea ce poate arăta o ajustare a pieţei la noile realităţi economice şi o prudenţă mai mare din partea angajatorilor în deschiderea unor noi poziţii.
Dacă trendul descendent va continua, există riscul ca deficitul de locuri de muncă să afecteze perspectivele economice pe termen mediu.
Anul 2025 începe cu o serie de mari tensiuni, într-un context marcat de incertitudine economică şi de incertitudine politică, le revine directorilor de HR sarcina de a păstra echilibru şi energie în organizaţii, necesare mai ales în asemenea perioade dificile. În acest context, ZF organizează HR Trends: „2025, un an decisiv pentru HR: la răscrucea între inovaţie şi rezilienţă”.
