Eveniment

Urmează conferinţa ZF „Sportul, calea spre o viaţă mai bună“, miercuri, 8 mai. Centrele de fitness din Bucureşti generează afaceri totale de 64 mil. lei anual, adică 40% din toată piaţa

Urmează conferinţa ZF „Sportul, calea spre o viaţă...

Autor: Mirabela Tiron

03.05.2019, 00:05 137
Centrele de fitness din Bucureşti au avut afaceri totale de 64 de milioane de lei în 2017, adică au generat circa 40% din tot bu­sinessul din acest sector de pe piaţa locală, arată datele de la Registrul Comerţului.

În Capitală sunt înregistrate 274 de firme cu cod de activitate 9313, activităţi ale centrelor de fitness, din care 197 au avut cifră de afaceri peste zero, arată aceeaşi sursă. Aceste companii au raportat un profit net total de doar 6,3 mil. lei şi aveau 497 de an­gajaţi. La nivel naţional erau înre­gis­trate 1.137 de firme sub acest cod CAEN, din care doar 819 declarau cifră de afaceri mai mare de zero. În total, businessul acestor companii se ridica la 164 de milioane de lei în 2017, iar profitul net la doar 18,8 milioane de lei. În acest sector lucrau 1.900 de persoane, mai arată datele de la Registrul Comerţului.

ZF organizează pe 8 mai conferinţa „Sportul, calea spre o viaţă mai bună“, unde va dezbate teme legate de pespectivele de dezvoltare a centrelor sportive, valoarea pieţei de centre sportive şi de fitness, dar şi impactul pe care îl are sportul în creşterea productivităţii şi motivaţiei angajaţilor.

România este codaşă şi în ceea ce priveşte activitatea fizică în centre de fitness: doar 4,9% din români fac mişcare într-un centru de fitness, faţă de 44% media Uniunii Europene. Spre comparaţie, 74% din finlan­dezi fac mişcare constant, aceştia ocupând locul întâi în top, urmaţi de danezi (73%) şi austrieci (72%), arată datele de la Eurostat. De altfel,  în România, gradul de penetrare al centrelor de fitness este încă mic faţă de situaţia din vestul Europei.

Mai mult, un alt studiu arată că circa 63% din români nu practică niciun fel de sport şi nici nu fac mişcare fizică, comparativ cu ţările nordice, unde doar sub 20% din res­pon­denţi au susţinut că nu practică niciun sport. În Finlanda doar 13% nu practică niciun sport, în Suedia doar 15%, iar în Dane­marca 20%, arată datele din raportul din euro­barometrul „Sport şi activitate fizică“ din 2018, reali­zat sub egida Comisiei Eu­ro­pene anul trecut.

Nici infras­truc­tura sportivă nu este foarte bine dezvol­tată pe piaţa locală, fiind făcute investiţii minime în acest sector.

Date exacte cu privire la câte tere­nuri de fotbal, tenis sau baschet sunt în România nu există, însă specialiştii de pe această piaţă afirmă că infrastructura sportivă este mult în urma celei din ţări din vestul Europei.

Recent, Emanuel Toma, fondator al companiei Atlas Sport, ce construieşte baze sportive, susţinea că suntem codaşi la sport şi din cauză că nu s-au dezvoltat suficiente facilităţi sportive.

Investiţia într-o bază sportivă cu un singur teren de fotbal şi vestiare începe de la 60.000 de euro, arată ultimele date.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO