Amenda cumulată de 71 mil. euro de la cinci companii farmaceutice din piaţa imunoglobulinei - Baxalta, CSL Behring, Biotest, Kedrion, Octapharma – va fi încasată de ANAF, însă doar după o decizie definitivă a instanţei, care poate dura chiar şi câţiva ani, potrivit lui Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
„Când sancţionăm firme înregistrate în România, amenda este executorie. Când este vorba de firme nerezidente, amenda va fi încasată de ANAF şi trebuie să avem o decizie definitivă a instanţei. Procesele pot ţine până la trei ani, dar nu putem şti”, a explicat Bogdan Chiriţoiu pentru ZF.
O investigaţie a Consiliului Concurenţei a descoperit o înţelegere între mai multe companii internaţionale de medicamente, dintre care doar una are şi reprezentanţă în România, prin care au limitat aprovizionarea pieţei româneşti cu imunoglobulină.
Fiind vorba despre firme care nu au sedii în România, Consiliul Concurenţei a colaborat cu autorităţile de concurenţă din alte ţări europene pentru a lua probe direct de la sediile companiilor vizate de investigaţie, în acelaşi timp.
„Faptul că nu toate companiile au prezenţă în România ne-a creat anumite complicaţii. Am făcut inspecţii în Belgia şi Italia, ne-au sprijinit autorităţile de concurenţă din ţările acestea. A trebuit să îndeplinim condiţiile legale, a fost mai complicat. Mai avem investigaţii pregătite. Ca procedură, inspecţiile au fost făcute la fel ca în România, au fost implicaţi şi distribuitorii din România”, a mai spus Bogdan Chiriţoiu.
El a explicat că Ministerul Sănătăţii a fost anunţat de investigaţie la finalul acesteia, pentru a nu oferi informaţii confidenţiale privind ancheta.
În 2018, o criză apărută pe piaţa imunoglobulinei – substanţă din plasma sanguină umană folosită în bolile autoimmune, lăsa 7.000 de pacienţi fără acces la medicamente. În urma presiunii din piaţă şi implicit a decesului unui pacient din lipsă de medicamente, Ministerul Sănătăţii a decis să suspende în 2018 taxa clawback (procent plătit din vânzări de către producători) pentru produsele din plasmă timp de doi ani.
Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, spune că autorităţile locale nu aveau pârghii pentru a opri înţelegerea dintre producători fără o decizie clară privind acest lucru, care a venit patru ani mai târziu, în urma anchetei Concurenţei.
„Criza a venit brusc. Urmărirea nu s-a făcut doar la nivelul României, ci la nivel european, nu doar în România au practicat această strategie, numai că România a fost la vremea respectivă cea mai afectată pentru că s-au lăsat stocurile aproape de zero. Se urmăreşte ritmul livrărilor, preţurile, evoluţia preţurilor şi repartiţia fiecărui producător şi distribuitor în teritoriu. Doar Cosiliul Concurenţei putea să dea un verdict”, a spus Vasile Barbu.
