♦ La ZF HR Conference „Buget 2025”, liderii din resurse umane, consultanţi şi specialişti din marile companii se întâlnesc pe 18 noiembrie pentru a discuta priorităţile şi provocările anului viitor l Pe fondul unei pieţe a muncii tot mai complexe, subiecte precum salariile, recrutarea, retenţia şi adaptarea bugetelor sunt în prim-plan pentru anul viitor.
Ziarul Financiar organizează ZF HR Conference „Buget 2025. Cum se pregătesc marii angajatori pentru anul viitor”, cea de-a patra ediţie a evenimentului de resurse umane din toamnă care aduce împreună lideri de resurse umane, consultanţi, traineri şi specialişti în recrutare din marile companii locale. Evenimentul va avea loc pe 18 noiembrie, de la ora 9.000, la Hotel Marriot din Bucureşti. În principal, ZF HR Conference de anul acesta se concentrează pe strategiile şi pe bugetele pe care le au marii angajatori .
Două dintre cele mai „fierbinţi” subiecte de pe agenda specialiştilor în resurse umane sunt recrutarea şi salariile. În 2024, recrutarea din România s-a conturat într-un context economic şi social complex, marcat de schimbări rapide şi provocări diverse. Unele sectoare de activitate au încetinit recrutarea, altele au în continuare nevoie de forţă de muncă pentru a-şi susţine activitatea. Există un deficit continuu de forţă de muncă calificată în anumite sectoare, cum ar fi industria prelucrătoare, construcţii, comerţ şi sănătate.
Bogdan Gabor, country manager al companiei de recrutare Lugera, unul dintre invitaţii conferinţei ZF HR de anul acesta, spunea la începutul acestui an că motivarea angajaţilor, retenţia şi achiziţia de talente erau printre principalele provocări pe care le anticipează companiile pentru 2025.
„Un studiu recent derulat de AFSRU în rândul oamenilor de HR arăta că principalele provocări pe care companiile le anticipează ţin de implicarea şi motivarea angajaţilor, retenţia şi achiziţia de talente, iar din discuţiile pe care le avem cu clienţii noştri vedem că tot mai multe organizaţii şi-au integrat cu prioritate în strategia de HR consolidarea echipelor şi adaptarea planului de retenţie la nivelul fiecărui angajat”, susţinea el atunci. Rămâne de văzut dacă predicţiile recrutorului au rămas aceleaşi la nivelul pieţei din România.
Dacă ne uităm pe datele statistice despre evoluţia numărului de angajaţi în ultimul deceniu, vedem o creştere continuă, cu uşoare încetiniri în perioadele de criză. Astfel, datele de la INS arată că între 2015 şi 2019, numărul de salariaţi a crescut constant, de la 4,57 milioane la 4,97 milioane de persoane, într-o expansiune a pieţei muncii pe fondul creşterii economice.
În 2020, putem o uşoară scădere a numărului de salariaţi, până la 4,9 milioane, o scădere ce poate fi asociată cu efectele pandemiei COVID-19, care a afectat multe industrii şi a dus la pierderi temporare de locuri de muncă.
Din 2021, numărul de salariaţi începe din nou să crească, depăşind pragul de 5 milioane în 2022 şi continuând această tendinţă până la 5,15 milioane în 2024, o evoluţie care sugerează o redresare economică după pandemie şi o cerere reînnoită de forţă de muncă.
Creştere constantă
Evoluţia numărului de salariaţi - august 2015 - august 2024 (mil. persoane)
