♦ Clujul a fost campionul creşterilor salariale în 2025, cu un plus de aproape 600 de lei într-un an, depăşind inclusiv Capitala, dar în tot mai multe judeţe veniturile au stagnat sau chiar au scăzut ♦ În Mehedinţi, Gorj, Vaslui , Neamţ, Vrancea şi Satu Mare, salariile au scăzut în iulie 2025 faţă de iulie 2024 ♦ Cum vor evolua salariile în 2026? ♦ „Într-un scenariu optimist, creşterile salariale ar putea reveni la 6–8%, însă depind mult de inflaţie, stabilitatea fiscală şi de cât de repede îşi revin sectoarele private afectate în 2025.”
După zece ani de creşteri aproape neîntrerupte ale salariilor, 2025 marchează o schimbare de ritm: diferenţele dintre judeţe se accentuează, iar în unele zone salariile chiar scad. Clujul a fost campionul creşterilor, cu un avans de aproape 600 de lei într-un an, dar şase judeţe au pierdut teren, arată calculele ZF pe baza statisticilor oficiale de la Institutul Naţional de Statistică (INS).
Aşadar, datele de la INS centralizate de ZF arată că judeţul Cluj se detaşează clar în topul naţional al creşterilor salariale, cu un avans de 590 de lei în iulie 2025 faţă de aceeaşi lună din 2024. Creşterea din Cluj depăşeşte inclusiv avansul înregistrat în Bucureşti, unde salariul mediu net a crescut cu 389 de lei, până la 7.016 lei.
După Cluj, cele mai mari creşteri salariale se regăsesc în judeţele Argeş, Mureş şi Hunedoara, unde salariile au urcat cu peste 500 de lei faţă de anul anterior. Judeţe precum Brăila, Ilfov sau Harghita au avut un avans al salariului mediu net sub 300 de lei în iulie 2025 faţă de iulie 2024.
În iulie 2025 au existat judeţe în care salariile medii nete nu doar că au stagnat, ci chiar au scăzut faţă de aceeaşi lună a anului anterior. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Mehedinţi şi Gorj, unde salariile medii au fost mai mici cu peste 100 de lei faţă de 2024, în timp ce Vaslui, Neamţ, Vrancea şi Satu Mare au avut şi ele evoluţii negative, dar mai temperate.
„În 2025, creşterile salariale s-au temperat faţă de anii precedenţi. Deşi salariile au continuat să urce, ritmul a fost mai lent, în jur de 6–7% în medie, iar creşterea reală – adică puterea de cumpărare – a fost modestă. Companiile au devenit mai prudente din cauza presiunilor fiscale, a costurilor tot mai mari şi a încetinirii economiei. În multe domenii, majorările au fost mai degrabă simbolice, direcţionate către poziţiile critice sau oamenii pe care angajatorii nu îşi permit să-i piardă”, a spus pentru ZF Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers.
Per total, există şase judeţe unde salariile au scăzut în ultimul an: Mehedinţi, Gorj, Vaslui , Neamţ, Vrancea şi Satu Mare. Există şi judeţe unde evoluţiile salariale sunt aproape inexistente. Botoşani, Maramureş şi Suceava au înregistrat creşteri de sub 1%, ceea ce, raportat la inflaţie, echivalează cu o stagnare în termeni reali.
La nivel naţional, salariul mediu net a urcat de la 5.242 de lei la 5.517 lei, ceea ce înseamnă un plus de 275 de lei, respectiv o creştere de 5,25%.
„Pentru 2026, ne aşteptăm la o evoluţie similară – poate uşor mai bună, dar fără salturi spectaculoase. Într-un scenariu optimist, creşterile salariale ar putea reveni la 6–8%, însă depind mult de inflaţie, stabilitatea fiscală şi de cât de repede îşi revin sectoarele private afectate în 2025. Cel mai probabil, accentul se va muta de la creşteri uniforme la recompensarea performanţei şi la beneficii non-financiare”, a mai punctat Sorina Faier.
Cele mai mari salarii rămân în continuare în marile centre economice, dar ritmurile de creştere sunt mai temperate. Bucureştiul rămâne pe primul loc în clasamentul veniturilor, cu un salariu mediu net de 7.016 lei, în creştere cu 5,87% faţă de anul trecut. Este urmat de Cluj (6.696 lei) şi Timiş (5.934 lei). Deşi creşterile procentuale sunt mai mici, valorile absolute menţin aceste zone la distanţă mare de media naţională.
Per ansamblu, diferenţele regionale rămân pronunţate. Diferenţa dintre cel mai mare şi cel mai mic salariu mediu din ţară depăşeşte 2.700 de lei – un salariat din Bucureşti câştigă cu peste 60% mai mult decât unul din Teleorman, deşi acesta din urmă a avut una dintre cele mai mari creşteri procentuale din ţară. Regiunile din nord-est – Botoşani, Vaslui, Neamţ, Suceava, Vrancea – rămân cele mai slab plătite, în timp ce vestul şi centrul ţării, împreună cu zona Bucureşti–Ilfov, concentrează cele mai mari venituri şi cele mai dinamice creşteri.
Raportat la salariul mediu net la nivel de economie, statisticile de la INS arată o creştere constantă şi accelerată a veniturilor, cu un avans total de aproape 160% în ultimii zece ani.
În 2016, salariul mediu net era de 2.076 de lei, iar în august 2025 a ajuns la 5.387 de lei, ceea ce înseamnă că venitul mediu al unui angajat s-a multiplicat de peste două ori şi jumătate în decurs de un deceniu.
De asemenea, în perioada analizată se observă o accelerare vizibilă a ritmului de creştere după 2021, când salariul mediu a urcat de la 3.487 de lei la 3.933 de lei în 2022, apoi la 4.531 de lei în 2023 şi peste 5.000 de lei în 2024. În termeni procentuali, doar între 2021 şi 2024 salariul mediu net a crescut cu aproape 48%.
În 2025, ritmul de creştere s-a temperat până la 4,4%, de la 5.158 lei în august 2024 la 5.387 lei în august 2025. Chiar şi aşa, salariul mediu net actual este cu peste 3.300 de lei mai mare decât cel din 2016.
