Deficitul bugetar a derapat surprinzător în decembrie 2012, ajungând la 14,8 mld. lei, adică 2,5% din PIB, depăşind ţinta agreată de autorităţile române cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, dar şi aşteptările Finanţelor şi ale analiştilor.
O explicaţie poate fi şi vacanţa de iarnă prelungită de anul trecut, cu Crăciunul şi Anul Nou la mijlocul săptămânii, "legate" în multe întreprinderi într-o perioadă mai lungă de vacanţă. Datele privind retailul din decembrie care vor apărea în februarie vor fi relevante.
Instituţiile internaţionale îşi încheie mâine misiunea de evaluare în România, iar acordul preventiv, care trebuia finalizat în primăvară, va intra "în prelungiri" câteva luni, din cauza ratării unor ţinte stabilite pentru 2012 şi a restanţelor legate de privatizări şi reforme structurale. În anul 2012 - măcinat de conflicte politice, care au culminat cu suspendarea preşedintelui şi schimbarea a trei guverne - economia a lâncezit, insolvenţele au continuat, iar privatizările au eşuat sau au fost amânate.
Deficitul bugetar a făcut în decembrie un salt de circa 4 mld. lei (aproape 1 mld. euro), după ce în primele 11 luni a fost ţinut oarecum sub control, repetându-se astfel istoria creşterii spectaculoase a dezechilibrului bugetar în ultima lună a fiecărui an.
De această dată însă creşterea deficitului a fost influenţată în principal de blocarea temporară a rambursărilor fondurilor europene ca urmare a deficienţelor constatate în anii anteriori, revizuirii descendente a PIB-ului nominal, dar şi nerealizării veniturilor fiscale, şi nu a fost determinată de faptul că autorităţile ar fi dat drumul la cheltuieli pe final de an, cum s-a întâmplat în trecut.
"Procesul de consolidare fiscală a continuat în anul 2012, deficitul bugetar diminuându-se cu peste 40% faţă de 2011, de la 4,3% din PIB la 2,5%. Au fost înregistrate influenţe negative suplimentare asupra deficitului bugetar din cauza blocării temporare a rambursărilor fondurilor europene ca urmare a deficienţelor constatate în anii anteriori (0,2% din PIB) şi din cauza revizuirii descrescătoare a PIB-ului nominal (0,1% din PIB)", a explicat Ministerul Finanţelor.
Consiliul Fiscal atenţiona încă din vara anului 2012 că riscurile pentru ţinta de deficit în 2012 sunt majore fără măsuri semnificative de corecţie în semestrul doi din cauza problemelor legate de fondurile europene.
În octombrie 2012, Consiliul Fiscal avertiza că este "supraevaluat" nivelul estimat prin a doua rectificare bugetară pentru fondurile europene primite de România în contul plăţilor efectuate, având în vedere blocarea de către Comisia Europeană a plăţilor pentru mai multe programe operaţionale.
"Am avertizat că cel mai mare risc pentru execuţia bugetară este legat de fondurile europene. Era inevitabil derapajul. Să vedem cum va privi şi cum va accepta FMI această situaţie. Poziţia de negociere este foarte dificilă. Dacă pe reformele structurale nu prea avem ce realizări să raportăm, nici pe execuţia bugetară nu ne-am achitat de îndatoriri. Dar poate fi admis că derapajul este legat de problemele privind fondurile europene", a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Citiţi şi Fără noi angajări în sectorul public, iar numărul de bugetari rămâne stabil
Obiectivele de la Agricultură în 2013
El consideră că problemele mari legate de accesarea fondurilor europene ar trebui să "ne dea de gândit" şi pentru acest an.
"Fondurile europene sunt un risc şi pentru 2013. În planul investiţiilor publice se mizează în acest an pe înlocuirea resurselor proprii cu fonduri europene. În buget sunt incluse cheltuieli de investiţii mari din fonduri europene şi mai puţin din fonduri proprii. Absorbţia este destul de slabă. Trebuie să se facă eforturi pentru deblocarea rapidă a problemelor. Ministerul Finanţelor pare mai prudent. A prevăzut un buffer pentru situaţia în care nu se realizează veniturile din fondurile UE", a explicat Dumitru.
Cum a evoluat deficitul în 2012
Ţinta de deficit pentru 2012 a fost de 2,2% din PIB calculat pe metodologia cash şi sub 3% din PIB, pe metodologia europeană (ESA 95). După primele 11 luni execuţia bugetului general consolidat s-a încheiat cu un deficit de 10,8 mld. lei, respectiv 1,7% din PIB, faţă de un nivel de 2,8% din PIB în aceeaşi perioadă din 2011 şi de 1,2% la finalul lunii octombrie.
Veniturile bugetare totale colectate la buget au fost sub program cu circa 4 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro). Încasările au depăşit, totuşi, cu 6,2% nivelul din 2011.
Finanţele se aşteptau în 2012 la încasări de 11,1 mld. lei de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi cofinanţare, potrivit datelor care însoţesc raportul la bugetul pentru 2013, iar sumele primite au fost de doar 8 mld. lei.
Nici la veniturile fiscale nu a fost respectat planul. Nivelul programat era de 116,2 miliarde de lei, dar încasările efective din venituri fiscale au fost de 114 miliarde de lei.
Pe partea de cheltuieli totale s-a înregistrat anul trecut o creştere cu 1% faţă de 2011.
Majorarea cu 8% a salariilor bugetarilor din iulie şi acordarea unor drepturi salariale în urma unor hotărâri judecătoreşti au dus la o creştere a cheltuielilor de personal cu 6% în 2012.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au avansat cu 8,4%, Finanţele explicând evoluţia prin creşterea sumelor alocate la administraţiile locale, precum şi la fondul naţional de sănătate ca urmare a plăţilor făcute pentru servicii medicale şi medicamente.
La proiectele finanţate din fonduri UE, cheltuielile au făcut anul trecut un salt de 22,5% faţă de 2011.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
