Exporturile de bunuri, care au avut o valoare record în 2014 de 52,5 ml. euro, au continuat să crească în ianuarie comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate ieri de INS. Exporturile au crescut ianuarie la ianuarie cu 6,4%, mai rapid decât importurile, care au avansat cu 4,1%. În prima lună din an, exporturile de bunuri s-au situat la 4,18 mld. euro, iar importurile la 4,36 mld. euro, cu un deficit al balanţei comerciale de 176 mil. euro.
Exporturile înregistrează creşteri constante din 2009 încoace, iar anul trecut au ajuns la o valoare record de peste 52 de miliarde de euro. Cumulat, exporturile de bunuri şi cele de servicii au depăşit 60 de miliarde de euro în 2014. De remarcat este însă că exporturile nete (exporturi minus importuri) au avut în 2014 o contribuţie nesemnificativă la formarea PIB (+0,1%) şi o contribuţie zero la creşterea economică de 2,9% şi asta pentru că importurile ţin pasul cu exporturile, iar acestea din urmă nici nu au o valoare adăugată foarte mare. Prin urmare, creşterea economică trebuie să vină din cererea internă. Încă un lucru interesant care s-a petrecut în 2014: Ministerul Finanţelor a justificat scăderea veniturilor din TVA cu 1,8% nu prin reducerea efectivă a încasărilor, ci prin faptul că rambursările din TVA au crescut. Potrivit sursei citate, încasările din TVA au crescut în 2014, cu 3,6%, dar rambursările de taxă au fost cu 19,7% mai mari, ceea ce, pe ansamblu, a condus la încasări mai mici la buget. Or, această rambursare de TVA majorată nu poate fi pusă decât pe seama creşterii record a exporturilor.
Exporturile către ţările UE au însemnat în ianuarie 74,2% din total (3,1 mld. euro), importurile 77,5% din total (3,38 mld. euro).
La nivel extracomunitar, valoarea schimburilor a fost de un miliard euro la exporturi şi de 982 mil. euro la importuri, cu o pondere de 25,8% din total exporturi şi 22,5% din total importuri.
Maşinile şi echipamentele de transport au avut cele mai importante reprezentări în structura comercială, cu 44,2% la export şi 38% la import, fiind urmate de alte produse manufacturate, cu 34% la export şi 31,2% la import. Iulian Anghel
Rezidenţialul a ţinut pe plus sectorul construcţiilor
Lucrările totale de construcţii au înregistrat în luna ianuarie o creştere de 12,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, aceasta fiind pentru întâia dată în ultimii trei ani când prima lună a anului aduce un plus pentru această industrie, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică.
În ciuda avansului, care s-a reflectat în special în zona construcţiilor rezidenţiale (+47,6%) şi nerezidenţiale – adică industriale, comerciale sau spaţii de birouri – (+29,3%), construcţiile de infrastructură sunt pe minus în ianuarie, după ce au înregistrat o scădere de 11,8% faţă de aceeaşi lună a anului trecut.
Şi în zona de reparaţii capitale s-a înregistrat în ianuarie o creştere de 25,3%, în timp ce construcţiile noi au avut un plus de 19,3%. O creştere ceva mai moderată a fost înregistrată în domeniul lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente, de 2,3%.
Evoluţia lucrărilor inginereşti (de infrastructură) este cu atât mai importantă cu cât acestea sunt aşteptate să readucă pe plus piaţa locală a construcţiilor, puternic afectată pe timp de criză şi care a suferit anul trecut un declin total de 10-15% în contextul în care investiţiile publice au fost reduse. Lucrările de construcţii inginereşti au scăzut anul trecut cu 21,8%, potrivit datelor de la Statistică.
În acelaşi timp, construcţiile private au dat semne de revenire încă de anul trecut, atât în zona de rezidenţial cât şi de industrial, însă aceste creşteri nu au fost suficiente pentru a repune pe picioare întregul sector al construcţiilor, evaluat la 8-9 miliarde de euro anual.
Pentru anul acesta, statul a anunţat că pregăteşte noi investiţii în zona de infrastructură de transport, investiţii menite să aducă un nou suflu pieţei construcţiilor. De altfel, şi ministrul transporturilor Ioan Rus spunea recent că îşi doreşte ca România să devină un „mare şantier“ începând de anul acesta. Andreea Neferu
Producţia industrială: ritmul de creştere a încetinit
Producţia industrială a avut în ianuarie un avans de doar 1,2% faţă de ianuarie trecut, incomparabil mai mic decât cel înregistrat în prima lună din 2014 de +10% an/an.
Cum ponderea industriei în PIB a fost anul trecut de aproape 24%, iar contribuţia ei la creşterea economică de 2,9% de 0,9%, orice reducere de ritm a creşterii poate fi un semnal de alarmă. Economiştii cred însă că ritmul de creştere se va accelera, având în vedere avansul cererii de consum, scăderea dobânzilor la credite, revenirea economică din zona euro, posibila reluare a investiţiilor publice, dar şi relaxarea fiscală anunţată. În 2014 industria a contribuit cu 160 mld. euro la PIB-ul de 674 mld. lei.
Consumul: al doilea cel mai puternic avans de după 2008
Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, principalul indicator ce reflectă consumul intern, a crescut în ianuarie cu 6,3% an/an, acesta fiind al doilea cel mai puternic avans din prima lună a anului de după 2008. Dacă în 2014 consumul de produse nealimentare – mobilă, electro, IT, cosmetice sau haine – a fost principalul motor pentru businessurile din comerţul cu amănuntul, în prima lună din acest an rolurile s-au inversat. Astfel, vânzările de alimente, băuturi şi tutun au avansat cu peste 10%, în timp ce consumul de produse nealimentare a crecut cu doar 2,3%. Economiştii se aşteaptă ca avansul economic din 2015 să vină din consumul intern, exporturile nemaifiind un mijloc de tractare a economiei.
Inflaţia: scăderea preţurilor poate conduce la noi tăieri ale dobânzii-cheie
Preţurile de consum au fost în februarie mai mari cu 0,4% faţă de aceeaşi lună a anului trecut şi au depăşit cu 0,3% nivelul din ianuarie. Analiştii anticipează că nivelul scăzut al inflaţiei se va menţine în lunile următoare, iar noile previziuni ale analiştilor indică o inflaţie medie anuală sub 1%. Inflaţia anuală continuă să se menţină, prin urmare, sub ţinta băncii centrale. La începutul lui februarie BNR a modificat în scădere prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 2,2% la 2,1%. O inflaţie foarte jos oferă BNR ocazia să continue ciclul de tăiere a dobânzii-cheie, ajunsă acum la un minim istoric de 2,25% pe an. O tăiere cu un sfert de punct este aşteptată la finele lunii.
