Vânzările de locuinţe din Bucureşti şi Ilfov au frânat declinul în octombrie, însă în Cluj piaţa s-a înjumătăţit. „Problemele din piaţa rezidenţială ţin mai degrabă de partea admi­nistrativă în acest moment, de primirea de autorizaţii şi de întârzierea recepţiei clădirilor”

În luna septembrie 2018, 4.006 autorizaţii pentru construirea de clădiri rezidenţiale au fost eliberate, din care 63% pentru zona rurală.

La nivelul Bucureştiului, luând în calcul numai locuinţele individuale, numărul tranzacţiilor a scăzut luna trecută la 3.188 de unităţi, valoare cu 17% mai mică faţă de octombrie anul trecut, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). Luând în calcul şi Ilfov, atunci volumul cumulat de 3.876 de unităţi individuale reprezintă o scădere de 11%, în condiţiile în care în Ilfov volumul a crescut cu 36%. Per total, în primele zece luni ale acestui an numărul tranzacţiilor cu locuinţe din Bucureşti şi Ilfov a scăzut cu aproape 5%, la un total de 34.539 unităţi. Acest volum a intrat pe un trend negativ după declinul de 42% din septembrie şi a fost accentuat de scăderea de 11% din octombrie.

„Problemele din piaţa rezidenţială ţin mai degrabă de partea admi­nistrativă în acest moment, de primirea de autorizaţii şi de întârzierea recepţiei clădirilor. În ceea ce priveşte evoluţia construcţiilor, forţa de muncă reprezintă un factor important, iar lipsa ei duce din nou la întârzieri şi implicit la un grad mai mic de unităţi livrate şi implicit la scăderea tranzacţiilor“, a spus Georgian Marcu, acţionar al companiei de consultanţă imobiliară Green Angels.

În acest context, este pentru a treia lună con­secutiv când vânzările de locuinţe scad considerabil. Dacă în august scăderea putea fi pusă pe seama concediilor şi a tichetelor de vacanţă acordate de guvern, în septembrie, când dezvoltatorii se aşteptau la o reluare a vânzărilor, piaţa a continuat să scadă puternic. În octombrie declinul însă a fost mai redus.

În luna octombrie 2018, la nivelul întregii ţări, 65.950 de imobile au fost vândute, luând în calcul atât locuinţele, cât şi terenurile, în creştere cu 7% faţă de perioada similară a anului trecut.

În ceea ce priveşte evoluţia ulterioară, numărul tranzacţiilor cu terenuri intravilane cu construcţii din Bucureşti a urcat cu 10% în octombrie, la aproape 2.500, iar cele fără construcţii au urcat cu 1%, la 2.744, ceea ce în­seam­nă că dezvoltatorii în conti­nuare cumpără terenuri pentru viitoare construcţii. La nivelul judeţului Ilfov, s-au tranzacţionat luna trecută aproape 3.200 de terenuri intravilane, în creştere de la 2.800 în octombrie 2017.

De partea cealaltă, Clujul, unde preţul apartamentelor l-a depăşit pe cel din 2008, revenind la valori de dinainte de criza economică, vânzările s-au prăbuşit luna trecută, scăzând cu aproape 50%, atât în cazul vânzărilor de locuinţe, cât şi de terenuri.

În luna octombrie a acestui an o analiză a Asociaţiei Evaluatorilor (ANEVAR), făcută pe baza evaluărilor de apartamente necesare pentru finanţare bancară, piaţa imobiliară din Cluj-Napoca dădea primele semne de slăbiciune după ce a avut o viteză dublă de creştere a preţurilor faţă de Bu­cureşti în ultimii trei ani. Valoarea medie de piaţă a unui metru pătrat de apartament din Cluj a înre­gistrat în trimestrul doi din 2018 prima scăderea de 0,1%, după creşteri consecutive din 2016 încoace.

Preţurile apartamentelor din Cluj au crescut cu 35% din 2015 până în prezent, de când ANEVAR raportează agregat preţurile de evaluare ale apartamentelor evaluate şi urmăreşte evoluţiile în fiecare trimestru, pe când în Bucureşti cu doar 17% în aceeaşi perioadă.

În ceea ce priveşte evoluţia autorizaţiilor de cons­truire, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în primele nouă luni ale acestui an au fost elibe­rate un total de 33.015 autorizaţii, în creştere cu 4,4%. Scăderi s-au înregistrat numai în regiunile de dezvoltare Nord-Est şi Bucureşti Ilfov. 

În luna septembrie 2018, 4.006 autorizaţii pentru construirea de clădiri rezidenţiale au fost eliberate, din care 63% pentru zona rurală.

Distribuţia în profil regional evidenţiază o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale de 53 au­torizaţii, faţă de luna precedentă.

Această scădere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (-150 autorizaţii), Nord-Est (-59) şi Sud-Vest Oltenia (-40). Creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (121 autorizaţii), Centru (37), Sud-Muntenia (28), Sud-Est (8) şi Nord-Vest (2).

În luna septembrie 2018 faţă de aceeaşi lună a anului precedent, se remarcă o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (-24 autorizaţii), scădere reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (-91 autorizaţii), Nord-Vest (-57), Vest (-47) şi Sud-Vest Oltenia (-21). Creşteri au fost în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Est (96 autorizaţii), Bucureşti-Ilfov (55), Sud-Muntenia (30) şi Centru (11).