Eveniment

Vechile promisiuni neonorate, privatizări şi listări revin în scrisoarea de intenţie ce urmează să fie transmisă de guvern FMI

Vechile promisiuni neonorate, privatizări şi listări revin în scrisoarea de intenţie ce urmează să fie transmisă de guvern FMI

Un nou acord cu FMI care va fi încheiat în toamnă a fost amunţat în preajma vizitei din iulie la Bucureşti a şefului FMI CHristine Lagarde, care s-a întâlnit cu premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu

Ce intenţionează administraţia să schimbe în „dosarul fiscal“

Gabriel Razi

Menţinerea unui deficit la pragul de 2,3% din PIB, introducerea din septembrie a TVA-ului de 9% la pâine, reforma din temelii a ANAF prin transformarea celor 221 de birouri existente în opt directorate generale şi susţinerea echipelor de control prin dizolvarea Gărzii Financiare şi înglobarea în ANAF a celor 1.500 de angajaţi ai instituţiei – acestea sunt câteva dintre obligaţiile pe care guvernul şi le asumă în faţa FMI, conform unui draft al scrisorii de intenţie, văzut de ZF.

Principalele angajamente luate de guvern:

Deficit de 2,3% din PIB:  este menţinută estimarea de deficit de 2,3% din PIB.  În prima pare a anului deficitul a ajuns la 1,1% din PIB, în linie cu proiecţiile iniţiale, dar veniturile au fost sub aşeptări din cauza pierderilor din sistemul bancar, pe fondul scăderii importurilor, dar şi ca urmare a creşterii cererilor de rambusare de TVA pentru exporturi.

TVA de 9% la pâine: guvernul îşi asumă introducerea TVA-ului redus de 9% la pâine începând cu data de 1 septembrie, iar scăderile de încasări urmează să fie contrabalansate prin creşterea fiscalităţii la bunuri de lux.

Birouri de audit pentru bogaţi: autorităţile anunţă că au finalizat 30 de birouri de audit pentru persoanele fizice cu venituri ridicate şi că au relansat o campanie de notificare privind riscurile neînregistrării veniturilor din străinătate.

Legea unică a salarizării: guvernul anunţă că va face paşi pentru a implementa legea unică a salarizării în perioada actualului exerciţiu financiar, dar şi că nu va introduce stimulente financiare pentru angajaţii ANAF sau pentru alţi angajaţi din vreuna din agenţiile statului.

Reforma la ANAF: cele 221 de birouri ale ANAF urmează să fie înglobate în opt directorate regionale până în luna octombrie a acestui an, iar alte 47 de birouri locale urmează să îşi deschidă uşile până în 2015. Pentru a combate frauda, 2.800 de angajaţi ai instituţiei urmează să facă trecerea din poziţiile de suport în cele de prevenire şi inspecţie. Garda Financiară urmează să dispară, iar cei 1.500 de angajaţi ai instituţiei urmează să fie la dispoziţia ANAF.

Birou fiscal unic: autorităţile anunţă că au intenţia de a creşte calitatea serviciilor fiscale pentru contribuabili prin intro­ducerea unui birou de tipul one-stop-shop.

Bază de date unică cu plăţile făcute la buget:  guvernul are intenţia de introduce o bază de date unică cu plăţile făcute la buget care va permite analiza datelor privind taxele şi contribuţiile, dar şi informaţii asupra proprietăţilor.

Plan pe termen mediu privind impactul fiscal al proiectelor pe fonduri UE: guvernul îşi asumă în faţa FMI ca la jumătatea lunii octombrie să identifice implicaţiile de ordin fiscal ale pro­iectelor pe fonduri europene. Pentru a reduce timpul de rambursare a facturilor pe bani de la UE, Guvernul intenţionează să limiteze împ­ru­muturile pentru proiecte la pragul de 1,5 miliarde de lei.

Noi reguli pentru taxarea proprie­tăţilor: până la finalizarea bugetului pentru anul viitor, guvernul are intenţia de a revizui sistemul de taxare al proprietăţilor imobiliare, iar nivelul impozitului ar urma să varieze în funcţie de modul de folosinţă şi nu de forma de proprietate.

 

Denunţarea colectivă a clauzelor abuzive nu se va aplica în cazul contractelor deja încheiate

Anelis Baciu

Deciziile judecătorilor în cadrul proceselor colective privind clauzele abuzive din contractele de credit de re­tail nu vor avea efecte retroactive, urmând să se aplice numai în cazul contractelor încheiate după intrarea în vigoare a legislaţiei în domeniu, potrivit scrisorii de intenţie adresate de guvern FMI în cadrul acordului de tip preventiv de 4 mld. euro care urmează să fie încheiat.

„Disciplina creditării este un factor decisiv în menţinerea stabilităţii finan­ciare, de aceea vom lua toate măsurile necesare pentru a împiedica adoptarea oricărei iniţiative legislative care ar putea să submineze ordinea în domeniul creditării“, se arată în scrisoarea Executivului.

Posibilitatea denunţării clauzelor abuzive din contractele de credit de către Autoritatea de Protecţie a Consumatorilor ar trebui să se aplice începând din luna octombrie a acestui an, după ce adoptarea unei astfel de măsuri a fost amânată de deputaţi pentru a două oară.

Astfel, toate contractele de creditare care au fost încheiate înainte de intrarea în vigoare a deciziei, prognozată la începutul lui octombrie, vor fi exceptate de la regulă, iar bancherii nu vor fi obligaţi să înapoieze comisioanele percepute în mod abuziv. Contractele semnate după adoptarea legislaţiei vor intra însă sub incidenţa restituirii.

„Absenţa efectului retroactiv face referire numai la denunţarea clauzelor abuzive de către Autoritatea Naţională de Protecţie a Consumatorilor (ANPC) sau alte asociaţii de acest tip. Acest lucru însemnă că în cazul proceselor declanşate direct de către consumatori se pot obţine efecte retroactive. Legea nu poate avea decât efecte pentru viitor, însă clauzele abuzive odată constatate sunt considerate fără efect încă de la încheierea contractului. Practic vorbim de sume pe care banca nu era în­dreptăţită să le primească, deci care trebuie să facă obiectul restituirii“, comentează avocatul Gheorghe Piperea.

Radu Gheţea, preşedintele Aso­ciaţiei Române a Băncilor (ARB) nu au comentat pe marginea subiectului, iar Florin Dănescu, preşedintele executiv al ARB nu a putut fi contactat până la închiderea ediţiei.

ARB a făcut lobby pentru mo­dificarea prevederilor din codul Fiscal şi au solicitatca aceste litigii să fie judecate de către instanţe superioare. Posibi­litatea denunţării colective a contrac­telor ar fi trebui să fie adoptată în iulie, însă amânarea a intervenit la cererea expresă a FMI. Fondul a motivat soli­citarea pe baza inexistenţei unui studiu de impact asupra sectorului bancar. Totodată, reprezentanţii FMI au atras atenţia asupra efectelor negative pe care denun­ţarea în instanţă a clauzelor abuzive şi eliminarea acestora din toate contractele de credit le-ar putea avea asupra stabilităţii sectorului financiar.

BNR a fost de acord să întoc­mească un studiu în care să evalueze impactul măsurii, iar la începutul lunii iunie a apă­rut o evaluare potrivit căreia pierderile bancherilor ar depăşi un miliard de euro din procesele colective privind clauzele abuzive din contractele de retail.

Referitor la situaţia clauzelor abuzive din contractele de credite, guvernatorul Mugur Isărescu a declarat ieri, la briefingul de presă care a urmat şedinţei de politică monetară, că BNR nu este apărătorul băncilor şi că nu vede să existe un război între bănci şi debitori. „Nu împărtăşesc ideea că au câştigat bancherii. A câştigat stabilitatea siste­mului bancar, de care au nevoie ţara şi depunătorii şi întreprinderile.“

Reprezentanţii instituţiilor de credit, susţinuţi de BNR, au afirmat în repetate rânduri că deciziile în ceea ce priveşte procesele colective împotriva băncilor ar trebui să cadă în sarcina instanţelor superioare, în principal Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie.

Poziţia bancherilor a fost pusă pe seama numărului ridicat de persoane care ar putea fi afectate de această măsură, aceştia cerând ca o sentinţă formulată de o instanţă inferioară să nu fie publicată tuturor contractelor dintr-o bancă sau din întreg sistemul. Potrivit Codului civil, aceste procese ar urma să aibă ca primă instanţă tribunalul, iar sentinţa definitivă să fie pronunţată de curţile de apel.

Ce şi-a asumat BNR în materie de politică monetară

Anelis Baciu

Reducerea ratei inflaţiei pe termen mediu şi atin­gerea unui nivel de 2,5%, cu o marjă de plus/minus un punct procentual până la sfârşitul lunii sep­tembrie a acestui an, este unul din principalele angajamente asumate din partea Băncii Naţionale în domeniul politicii monetare şi al cursului de schimb, conform unui draft al scrisorii de intenţie ce urmează a fi adresată de guvern FMI, văzut de ZF.

„Politica monetară pusă în aplicare de Banca Naţională va avea ca principal obiectiv ţintirea infla­ţiei şi menţinerea unui nivel adecvat al rezervelor“, se arată în scrisoarea adresată de Executiv. Totodată, în documentul trimis la FMI, reprezentaţii guvernului îşi exprimă intenţia de a stimula creditarea şi îşi asumă continuarea procesului de reducere graduală a ratei dobânzii de referinţă în contextul stabilităţii preţurilor şi al reducerii inflaţiei sub estimările BNR.

Printre priorităţile Băncii Centrale pentru urmă­toarea perioadă se numără, de asemenea, intensifi­carea supravegherii sectorului bancar şi adoptarea măsurilor necesare care să asigure lichiditatea siste­mului şi menţinerea unui nivel adecvat al capita­lului. În ceea ce priveşte creditele neperformante, care au ajuns la aproximativ 20% la nivelul în­tre­gului sistem ban­car, cu 6 puncte procentuale mai mult decât la fi­nele lui 2011, angajamentele guver­nului pre­văd înlă­turarea provizioanelor excesive şi alinierea acestora la regulile internaţionale de contabilitate IFRS. Programul Prima casă, care vizează dezvol­tarea pieţei ipotecare, va putea fi continuat numai în monedă locală.

Angajamente BNR:

  • să menţină stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi să reducă inflaţia la 2,5% plus o marjă de  plus/minus 1 punct procentual până la sfârşitul lui septembrie.

  • să reducă gradual rata dobânzii de referinţă în contextul unui nivel scăzut al inflaţiei.

  • să continue derularea de tranzacţii open-market pentru a asigura lichiditatea sectorului.

  • să menţină nivelul actual al rezervelor minime obligatorii în următoarele luni.

  • să nu introducă sau să intensifice restricţiile în materie de plăţi şi tranzacţii internaţionale.

  • să nu stabilească acorduri bilaterale de plăţi care să încalce prevederile Fondului.

  • să nu introducă bariere tarifare sau netarifare care să limiteze comerţul internaţional cu scopul ajustării balanţei de plăţi.

  • să intensifice supravegherea sistemului bancar local şi să adopte toate măsurile necesare în vederea menţinerii nivelului indicelui de lichiditate şi capital al băncilor.

  • să efectueze în mod regulat teste de stres în ceea ce priveşte solvabilitatea şi lichiditatea siste­mului.

  • să adopte măsuri care să accentueze încrederea deponenţilor.

  • să amendeze şi să stabilească până la sfârşitul acestui an procedurile de înfiinţarea a băncilor-punte („bridge-bank“).

  • să elimine discrepanţele dintre prevederile Codului fiscal şi regulile interna­ţionale de contabilitate IFRS.

  • să examineze în amănunt toate acţiunile de restructurare a creditelor efectuate de bănci.

  • să colecteze periodic, la fie­care trei luni, date referitoare la îm­prumuturile supuse restructu­rării. Cifrele agregate vor fi publi­cate în vederea promovării trans­parenţei.

  • să impulsioneze instituţiile de credit să înlăture provizionarea excesivă a creditelor neperformante şi să asigure efec­tuarea unor provizionări prudente.

  • să aibă în vedere posibilitatea continuării programului Prima casă. Reluarea acestui tip de finanţare se va face numai în moneda locală, pentru a favoriza avansul creditării în lei şi pentru a contribui la dezvoltarea pieţei de obligaţiuni ipotecare în monedă locală.

  • să creeze o bază de date şi un registru de credit care să cuprindă acţionarii companiilor insolvente. De asemenea, mai există angajamente de definitivare codul Insolvenţei şi să-l trimită în Parlament pentru aprobare până la sfârşitul lui septembrie

 

Listarea Nuclearelectrica, Electrica, Hidroelectrica şi privatizarea CFR, din nou între promisiuni

Roxana Petrescu

Marile listări programate pentru anul acesta, Nuclear­electrica şi Romgaz, au fost amânate pentru toamna anului viitor. Romgaz va avea parte de o listare duală şi acelaşi lucru este în pregătire şi pentru Hidroelectrica, firmă care ar trebui să aibă din noiembrie un consiliu de administraţie în baza ordonanţei 109/2011 privind guvernanţa corporativă a companiilor de stat. Guvernul se obligă să ducă mai departe procesul de liberalizare a pre­ţului la energie şi gaze, deşi sem­nalele din industrie sunt negative. Vânzarea CFR Marfă merge mai departe, tarifele pentru pasageri vor creşte din septembrie, iar 1.500 km de linie ferată vor fi închiriaţi. Acestea sunt câteva dintre obli­gaţiile pe care şi le asumă guvernul, con­form unui draft văzut de ZF.

Cele mai importante angajamente ale statului:

  • listarea unui pachet de 10% din Nuclearelectrica va avea loc la finele lunii septembrie 2014.

  • listarea unei pachet de 10% din Romgaz se va face până la finalul lunii octombrie 2014. În avans se va obţine aprobarea din partea Autorităţii de Supraveghere Financiară pentru listarea duală, se va realiza un studiu de impact de mediu şi se va clarifica regimul de taxare pentru titlurile Romgaz cumpărate de pe o bursă externă.

  • listarea unui pachet majoritar din acţiunile Electrica va avea loc până la finalul lunii mai 2014. În prezent se analizează viitorul a cinci din cele şase companii de servicii ale Electrica. Cel puţin trei, dar poate chiar toate cinci, este posibil să fie separate de Electrica în vederea lichidării. Pachetele minoritare deţinute de Electrica la filialele privatizate ar putea reprezenta un factor de incertitudine major pentru listare şi aceste pachete vor fi extrase din structura Electrica înainte de listare. Ne vom ocupa de datoriile acumulate de CFR la Electrica înainte de privatizare.

  • ţinând cont de nevoile de investiţii de la Complexul Energetic Oltenia, am planificat înainte de privatizarea pachetului majoritar o listare de 15% până la finalul lunii octombrie 2013. Ulterior am decis amânarea listării până la mijlocul lunii iunie 2014 după auditarea situaţiilor fi­nan­ciare pe 2013 şi realizarea unui studiu privind rezervele de cărbuni.

  • la Hidroelectrica va avea loc tot o listare duală a unui pachet de 10%, procesul fiind programat pentru finalul lunii mai 2014.

  • în cazul CFR Marfă ne vom îndeplini obligaţiile privind vânzarea pachetului majoritar de acţiuni pentru CFR Marfă până la finele lunii septembrie.

  • plănuim să închiriem 1.500 de kilometri de cale ferată aparţinând CFR Infrastructură şi CFR Călători şi să creştem tarifele pentru pasageri din septembrie 2013.

  • toate listările companiilor de stat sunt întârziate şi, cu management şi consiliu de administraţie interimar, Hidroelectrica riscă să piardă câştigurile realizate în insolvenţă. În sectorul feroviar, acumularea de arierate este o problemă semnificativă, iar vânzarea CFR Marfă trebuie să fie finalizată. Presiunea privind liberalizarea preţurilor la energie creşte, iar costurile mari şi situaţia financiară precară din sectorul termo ameninţă strategia energetică în ansamblu.

  • se vor lua măsuri pentru reducerea arieratelor companiilor de stat. Acest angajament va fi reflectat prin rapoarte trimestriale pe arieratele totale al companiilor de stat. Ministerele se vor obliga ca aceste rapoarte să fie realizate până în ziua a 25-a de la finalizarea fiecărui trimestru. Printre măsurile care ar putea diminua arieratele se numără plasarea unor companii în insolvenţă sau în lichidare, aşa cum sunt anumite subsidiare ale CFR Călători şi CFR Insfrastructură, precum şi măsuri de restructurare care să îmbunătăţească performanţa financiară.

  • Hidroelectrica va avea un consiliu de administraţie profesionist până la finalul lunii noiembrie. Urmează o evaluare privind implementarea ordonanţei 109/2011 (privind guvernanţa corporatistă în companiile de stat).

  • n toate contractele noi bilaterale ale producătorilor de energie se vor face în mod transparent prin intermediul bursei OPCOM şi se vor întocmi rapoarte anuale privind performanţa companiilor de stat.

  • calendarul pentru liberalizarea preţurilor la energie şi gaze va fi implementat fără amânare.

  • companiile care se pregătesc pentru listarea la Bursă nu vor fi sparte şi nu vor fuziona.

  • pentru creşterea absorbţiei de fonduri europene pentru perioada 2014-2020 vom crea o agenţie în cadrul guvernului dedicată dezvoltării de autostrăzi eligibile pentru finanţare europeană.

Cardul şi pachetul de bază, angajamentele în domeniul sănătăţii

Ioana David

În sistemul sanitar, guvernul s-a angajat în faţa FMI ca, până la finalului lunii septembrie a acestui an, să pregătească pachetul de servicii de bază (un pachet ce stabileşte serviciile pe care statul le decontează din fondurile existente) şi să definească rolul sectorului privat.

  • Conform draftului văzut de ZF, Ministerul Sănătăţii va continua planul de reducere a numărului paturilor din spitale în paralel cu atragerea unui număr mai mare de pacienţi pentru serviciile din ambulatoriu.

  • Pentru a putea majora cheltuielile cu serviciile de medicină primară şi ambulatoriu, din 2014 ministerul va adăuga noi servicii pe lista celor ce pot fi contractate de medicii de familie şi ambulatoriile spitalelor.

  • În domeniul medicamentelor, autorităţile din sănătate şi-au propus să revizuiască lista de compensate până în septembrie anul acesta, iar dintre 130 de boli stabilite, s-au calculat costurile reale pentru 20.

  • Documentul arată că, pentru a evita acumularea de arierate la nivelul spitalelor, au fost transferate resurse de la spitale ce au competenţe limitate către spitale regionale de urgenţă. Din iunie contractele managerilor de spitale publice au fost modificate astfel încât managerul să poată să fie schimbat dacă spitalul acumulează arierate timp de trei luni consecutiv.

  • Din punctul de vedere al informatizării, până la finalul anului vor fi produse 7,5 milioane de carduri de sănătate (elementul de identificare a pacientului în sistemul sanitar) ce vor fi distribuite de medicii de familie.

  • Până la finalul anului 2014, toată populaţia eligibilă va primi carduri de sănătate.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.08.2013

AFACERI DE LA ZERO