Eveniment

Vecinii fermei Băsescu: Se pot face şi încasări de 1.000 euro/ha din grâu, dar când plouă nu mai ajungi la teren nici cu tractorul

Vecinii fermei Băsescu: Se pot face şi încasări de 1.000 euro/ha din grâu, dar când plouă nu mai ajungi la teren nici cu tractorul

Terenurile achiziţionate de Ioana Băsescu se află la câţiva kilometri în afara comunei Nana, singura cale de acces fiind un drum de pământ care, pe ploaie, se transformă într-o adevărată mlaştină

Autor: Gabriel Razi

12.11.2013, 19:27 1085

Terenurile din ferma cumpărată de Ioana Băsescu în satul Nana din Călăraşi aduc încasări şi de 1.000 euro euro/hectar în cazul grâului, dar infrastructura proastă face aproape imposibil accesul în zonă în perioadele ploioase sau în timpul iernii, spun fermierii din comună. Cu o astfel de productivitate, cele 290 de hectare acoperite cu grâu generează afaceri de 280.000 de euro/an.

„Anul acesta am făcut şi 6 tone de grâu/hectar pe unele zone, dar pe altele am făcut şi 3 tone/hectar. Terenul nu este rău deloc, iar dacă investeşti se pot face productivităţi foarte bune“, spune Ion Tudor, administratorul firmei RoyalAgro din Nana, care lucrează 350 de hectare de teren în apropierea fermei achiziţionate de familia Băsescu.

O productivitate de 6 tone/hectar înseamnă venituri de aproximativ 960 de euro având în vedere un preţ mediu de 160 euro/ tonă, potrivit calculelor ZF.

Ion Tudor de la RoyalAgro este unul dintre fermierii care au lucrat până în această toamnă o parte din terenul achiziţionat de Ioana Băsescu. Până acum trei ani, el a fost şi proprietar pe 50 din cele 290 hectare care au ajuns în prezent în ferma „prezidenţială“.

„Am decis să vând pentru că nu câştigam foarte mult din agricultură, am zis să iau nişte bani să ridic o casă. Înţelegerea dintre mine şi italian (Fioravante Bertola - n.red.) a fost să îi vând terenurile, dar să le lucrez în continuare în arendă“, explică fermierul Ion Tudor.

Ca şi în prezent, şi în trecut familia de investitori italieni Bertola şi-a păstrat o poziţie discretă în piaţa terenurilor agricole. Ion Tudor spune că italienii au venit în Nana doar să vadă terenurile, iar apoi au parafat tranzacţia în Bucureşti, fiind asistaţi de avocata Mihaela Tudorache.

Ea a confirmat pentru ZF că a oferit consultanţă juridică şi în cadrul tranzacţiei dintre compania Berfige, deţinută de Mara Bertola, şi Ioana Băsescu, însă nu a dorit să dea niciun alt detaliu referitor la investitorii italieni sau la această tranzacţie.

„Pe mine m-au sunat mai mulţi agenţi imobiliari anul acesta şi m-au tot rugat să le arăt terenurile. Îmi spuneau că au găsit un anunţ pe internet pentru 290 de hectare în Nana“, mai spune Ion Tudor.

Imposibil de ajuns la terenuri pe ploaie

Terenurile achiziţionate de Ioana Băsescu se află la câţiva kilometri în afara comunei Nana, singura cale de acces fiind un drum de pământ care, pe ploaie, se transformă într-o adevărată mlaştină. Suprafeţele se află nici în apropierea unei infrastructuri de irigaţii funcţionale sau în proximitatea reţelelor de electricitate.

ìCând plouă ajungi cu mare greutate la terenuri, poate doar cu o căruţă sau cu un tractor. Cu un 4x4 nu reuşeştiî, explică Simona Preda, administratorul firmei Amygo MT, ce exploatează 350 de hectare în Nana.

Infrastructura funcţională pentru accesul la terenuri este un element important în ecuaţia afacerii oricărei ferme având în vedere că perioadele optime pentru lucrări sunt reduse.

ìProblema aici la noi la Nana e că nu prea plouă iar asta afectează producţia, nu avem nicio protecţie în faţa vremii, iar companiile de asigurări nu acoperă astfel de riscuriî, mai spune Simona Preda.

Are unde să îşi vândă recoltele

Poziţia strategică a fermei Băsescu în judeţul Călăraşi, unul cheie pentru producţia de cereale, face ca transformarea grâului, porumbului sau a florii-soarelui în cash să fie o misiune facilă. Companii implicate în comerţul cu materii prime agricole sunt prezente cu infrastructură de depozitare la numai câţiva kilometri de comuna Nana. Astfel, Agricover deţine un siloz de 8.000 de tone şi o magazie de 29.000 de tone în localitatea Budeşti iar portul Olteniţa (20 kilometri la sud de Nana) este un adevărat punct nodal în transportul cerealelor pe Dunăre. Aici Glencore (prin Romsiloz Cereale) deţine capacităţi de peste 100.000 de tone iar Toepfer are alte 9.000 de tone.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.11.2013

AFACERI DE LA ZERO