Veniturile bugetare au ajuns la sfârşitul lunii mai la 93 mld. de lei, în creştere cu 10,8% faţă de primele cinci luni de anul trecut, în timp ce investiţiile au continuat să fie „neperformantele“ bugetului, continuând să se prăbuşească cu 26%, la 2,9 mld. de lei.
Investiţiile, în special în infrastructură, au fost neglijate în ultimii ani, ceea ce a lovit direct în capacitatea de redresare puternică a economiei, după cum au tot repetat analiştii. Iar România are nevoie de măsuri de stimulare a creşterii PIB, în special de investiţii publice cu valoare adăugată mare.
Cheltuielile de personal şi-au continuat ascensiunea, urcând cu 6,5% faţă de primele cinci luni din 2014, la 21 mld. lei, iar cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost ajustate cu 3,8%, la 14 mld. lei.
Ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat recent că va fi înfiinţat un departament de analiză a cheltuielilor bugetare, pentru eficientizarea acestora, care va tăia cheltuielile nejustificate cu scopul utilizării fondurilor publice în zonele care aduc creştere economică. Teodorovici a recunoscut că „este foarte important ca investiţiile să fie stimulate“ şi a spus că sunt alte zone din economie unde se pot reduce cheltuielile. Rămâne de văzut dacă şi când autorităţile vor da drumul la investiţii.
Condiţionat de evoluţia climatului macro-financiar extern, dar şi de aspectele macroeconomice şi politice interne, este posibil să asistăm în acest an la o execuţie bugetară mai ambiţioasă, mai ales în contextul intrării în vigoare a noului Cod fiscal de la 1 ianuarie 2016, spune Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania.
TVA va reveni la 19% de la 1 ianuarie, concomitent cu alte măsuri de relaxare fiscală, după cum a decis săptămâna trecută Parlamentul. Guvernul a anunţat că îşi asumă majorarea deficitului bugetar în 2016 până la 3% din PIB (faţă de 1,2% din PIB cât fusese convenit cu Comisia Europeană), pentru a susţine măsurile de relaxare fiscală.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 7,3 mld. lei, respectiv 1% din PIB.
O reducere semnificativă, de aproape 22%, s-a înregistrat în primele cinci luni în cazul cheltuielilor cu dobânzile ca urmare a sezonalităţii plăţilor şi a scăderii randamentelor la titlurile de stat.
Pe partea de venituri, un plus important, de 17,5%, s-a înregistrat la încasările din TVA, care au ajuns în mai la 24,2 mld. lei. Încasările din accize au crescut cu aproape 10% an/an, la 10 mld. lei. Sumele colectate din impozitul pe salarii şi venit s-au majorat cu 15% an/an, la 10,8 mld. lei, iar veniturile din impozitul pe profit au urcat cu 11,4% an/an, la 6,6 mld. lei.
Notă discordantă au făcut veniturile din contribuţii de asigurari, care au scăzut cu 0,8% an/an, la 23 mld. lei ca urmare a reducerii CAS la angajator cu cinci puncte procentuale de la 1 octombrie 2014, dar şi ca urmare a creşterii, pe anul 2015, cu 0,5 puncte procentuale a cotei de contribu?ie către pilonul II de pensii.