Venituri bugetare vor rămâne sub pragul de 34% din PIB până în anul 2016, când va ajunge la final guvernarea cabinetului Ponta 2, procentul fiind mai puţin ambiţios faţă de nivelul de 36% din PIB anticipat în 2012 de oficialii Ministerului Finanţelor şi menţinându-se sub media UE, de circa 40% din PIB.
Liviu Voinea, ministrul bugetului în actualul cabinet şi fost secretar de stat în Finanţe în guvernul Ponta 1, spunea în noiembrie 2012 că veniturile ar putea să urce de la 32% la 36% din PIB la sfârşitul mandatului următorului guvern, numai datorită reformei ANAF.
Guvernul anticipează acum în Programul de convergenţă un nivel al veniturilor bugetare de 33,8% în 2013, procentul urmând să rămână în jurul a 34% din PIB în anii 2014-2016.
„În programul de convergenţă ca şi în strategie şi în buget nu se pot trece decât venituri certe. Nu iau în calcul îmbunătăţirea colectării, iau în calcul doar situaţia existentă şi legislaţia existentă, nu îmbunătăţirea colectării. Este foarte normal aşa, pentru că veniturile trebuie să fie estimate conservator. Este mai bine să realizezi încasări mai mari ca estimările decât să supraestimezi veniturile şi apoi să crească deficitul. Se ia în calcul îmbunătăţirea colectării doar dacă se constată venituri colectate peste plan timp de minimum trei luni“, a declarat Voinea pentru ZF.
În România, ponderea veniturilor bugetare în PIB nu a reuşit să depăşească 33%, plasându-se sub media europeană de 40% din PIB. Guvernele care s-au perindat la putere au tot susţinut ideea majorării veniturilor prin întărirea disciplinei în colectarea taxelor, dar aceasta a rămas doar un obiectiv fără conţinut.
Statul nu reuşeşte să colecteze mai mulţi bani, iar evaziunea fiscală nu a fost redusă vizibil.
România ocupă locul doi în Europa după ponderea „economiei subterane“ în PIB, cu un nivel de 29,6%, fiind depăşită de Bulgaria, potrivit unui studiu realizat de firma de consultanţă AT Kearney. Guvernul „promite“ pe partea de venituri că va urmări, printre altele, creşterea gradului de colectare a taxelor prin combaterea evaziuni.
România urmează să aplice începând cu acest an un program de restructurare a administraţiei fiscale finanţat de Banca Mondială, după modelul Bulgariei. În cazul Bulgariei programul a durat circa cinci ani, iar în urma implementării s-a înregistrat o creştere a gradului de colectare a impozitelor şi taxelor cu 5-6% din PIB.
Anul trecut veniturile la bugetul României au crescut cu 6% faţă de 2011, iar ca procent din PIB au urcat de la 32,7% la 32,9%. În raportul la buget pentru 2013 Finanţele anticipau venituri de 33,6% din PIB în 2013 şi 33,8% din PIB în 2016.
Potrivit Programului de convergenţă, România îşi propune continuarea procesului de consolidare fiscală, însă pe baza unei noi viziuni bugetare, în care ritmul de creştere al veniturilor devansează ritmul de creştere al cheltuielilor ca urmare a introducerii unui pachet de consolidare fiscală.
Noul pachet de măsuri fiscale pe care se sprijină construcţia bugetară aduce un plus de aproape trei miliarde de lei.
Obiectivele pe termen mediu în plan fiscal vizează lărgirea bazei de impozitare, simplificarea sistemului de taxe, creşterea colectării veniturilor bugetare şi reducerea evaziunii fiscale.