Eveniment

Veniturile bugetului au reintrat pe plus în octombrie, dar cheltuielile se adâncesc, iar deficitul bugetar a ajuns la 7% din PIB. Fondurile de la UE sunt mai mari decât veniturile din impozitul pe salarii (20,1 mld. lei)

Veniturile bugetului au reintrat pe plus în octombrie, dar cheltuielile se adâncesc, iar deficitul bugetar a ajuns la 7% din PIB. Fondurile de la UE sunt mai mari decât veniturile din impozitul pe salarii (20,1 mld. lei)

Ministrul finanţelor, Florin Cîţu, a susţinut joi că, din deficitul de 70 mld. lei, 40,7 mld. lei (3,88% din PIB) reprezintă sumele care au fost lăsate în economie prin facilităţile fiscale, investiţii şi cheltuieli excepţionale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19.

Autor: Iulian Anghel

27.11.2020, 00:07 748

Fondurile nerambursabile ale Uniunii Europene primite de România în primele zece luni din an (22,4 mld. lei; 4,6 mld. euro) sunt mai mari decât toate veniturile obţinute de stat din impozitul pe salarii şi venit (20,1 mld. lei).

Vestea bună este că veniturile bugetului general consolidat au trecut, în octombrie, pe plus – un plus slăbuţ de 0,9% între ianuarie şi octombrie, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Veştile proaste sunt mai multe. Veniturile fiscale (cele din taxe şi impozite) sunt în continuare pe minus: un minus de 4,5%, la zece luni, an/an, care se traduce într-un gol bugetar de 5,8 miliarde de lei. Veniturile din TVA sunt în scădere puternică, ceea ce reflectă o reducere considerabilă de consum. Veniturile din TVA, la 10 luni, sunt mai mici cu 11% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Cheltuielile cresc, în schimb, foarte puternic – există un plus de cheltuieli de 16,4%  (47,6 miliarde de lei). Prin urmare, deficitul bugetar a ajuns, la zece luni, la 70 de miliarde de lei (14,3 mld. euro), însemnând 7% din PIB-ul prognozat pentru acest an.

Ministrul finanţelor, Florin Cîţu, a susţinut joi că, din deficitul de 70 de miliarde de lei, 40,7 miliarde lei (3,88% din PIB) reprezintă sumele care au fost lăsate în economie prin facilităţile fiscale, investiţii şi cheltuieli excepţionale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19.

„Dacă nu aveam cheltuieli excepţionale cauzate de pandemie, în 2020 aveam un deficit bugetar de circa 3% din PIB”, a spus ministrul de resort. O afirmaţie care nu se potriveşte însă nici cu puterea financiară a ţării şi nici cu planul iniţial al guvernului liberal (înainte de pandemie) care prevedea un deficit de 3,6% din PIB în 2020 – este adevărat, pe o creştere a punctului de pensie cu 40%, nu de 14%, cât a fost asigurat pentru acest an.

Potrivit datelor publicate joi de Finanţe, veniturile bugetului general consolidat au însumat 263,48 mld. lei în primele zece luni ale anului 2020, cu un avans de 0,9% peste nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Însă veniturile fiscale sunt cu 4,5% mai mici. Privind tabloul veniturilor, se observă că fondurile europene – cu un plus de 49%, an/an - au ajutat mult veniturile generale, în derivă. Fondurile UE au fost, la zece luni, de 22,4 mld. lei, adică peste veniturile din impozitul pe salarii şi venit al celor 5 milioane de angajaţi din România, care au fost de 20,1 mld. lei. Veniturile din TVA au fost în scădere cu 11%, la zece luni, an/an, dar au crescut în octombrie – un semn al revenirii consumului. Veniturile din accize au înregistrat un minus de 3,3%.

Cheltuielile bugetului general consolidate, de 337,5 mld. lei, au crescut cu 16,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile sunt mai mari faţă de anul precedent cu 47,6 mi­liarde de lei. Cheltuielile de personal au crescut cu 7% iar cele cu bunurile şi serviciile cu 11,2%. Au crescut şi cheltuielile de capital (cheltuielile de inves­tiţii ale sta­tului) acesta fiind plusul consi­­derabil în bugetul con­soli­dat. Investi­ţiile au fost de 22 mld. lei, la zece luni, cu o creşte­re de 27%, an/an.

Diferenţa din­tre venituri şi cheltuieli este însă enormă. Avem, astfel, un de­ficit de 74 mld. lei, la zece luni din an, în­semnând 7% din PIB-ul estimat de 1.058  mld. lei. De­ficitul bu­getar va fi, dacă chel­tuielile se menţin constante în ultimele două luni din an, între 8 şi 9% din PIB.

 
 
 
 
 


 

AFACERI DE LA ZERO