Eveniment

Veniturile de la buget vor creşte când inspectorii de muncă vor avea mai multă putere în sancţionarea muncii nedeclarate

Foto Adrian Cojocaru

Foto Adrian Cojocaru

Autor: Adelina Mihai

17.11.2013, 15:38 328

Aproape 1,5 milioane de români lucrează fără forme legale, iar amploarea fenomenului „muncii la negru“ a ajuns să coste statul peste 4,1 miliarde de euro pe an, aceasta fiind suma pierdută în lipsa colectării de impozit pe venit şi contribuţii sociale pentru munca nedeclarată,  potrivit unor estimări realizate de experţii Consiliului Fiscal.

În contextul discuţiilor despre nevoia de creştere a gradului de colectare la bugetul de stat pentru 2014 şi al probabilităţii scăzute ca economia să creeze foarte multe locuri de muncă noi, o soluţie ar putea fi „aducerea la suprafaţă“ a contractelor de muncă „la gri“. Însă acest lucru nu este posibil fără o creştere a atribuţiilor pe care le au cei peste 1.700 de inspectori de muncă din ţară, care au reuşit în 2012 să colecteze amenzi în valoare de doar 30 de milioane de euro.

Specialiştii vorbesc de două tipuri de muncă nedeclarată: la „negru“, caz în care o persoană lucrează în cadrul unei companii şi este remunerată, dar nu are niciun fel de contract de muncă, şi la „gri“, când o persoană este angajată cu o anumită sumă pe contractul de muncă (de regulă, cu salariul minim pe economie), iar restul salariului este plătit angajatului fără ca suma respectivă să fie purtătoare de contribuţii sociale şi impozit pe venit.

Principalul motiv pentru care în ultimii ani în rândul companiilor această formă de muncă la gri a devenit tot mai populară este acela că inspectorii de muncă nu au atribuţii de control şi de sancţiune a acestor tipuri de practici, lucru confirmat şi de fostul şef al Inspecţiei Muncii, Dantes Nicolae Bratu.

„Pentru că au putere limitată şi nu au atribuţii de sancţionare a muncii la gri, chiar ei (inspectorii – n.red.) spun că nici nu controlează astfel de aspecte atunci când merg în control“, spune un economist care se ocupă de serviciile de payroll pentru mai multe companii de pe piaţa locală. În prezent, salariul minim pe economie este 800 de lei brut, iar anul viitor va fi majorat la 900 de lei brut, în două tranşe.

Statisticile oficiale arată că jumătate dintre salariaţii din România (peste 2,85 milioane de persoane) primesc un salariu lunar mai mic de 1.000 de lei brut: 942.566 de salariaţi au salariul sub 800 de lei, 1.552.382 de salariaţi câştigă între 800 - 899 lei  şi 363.354 au salariul situat între 900 şi 999 lei. Restul, de 2,8 milioane de angajaţi, câştigă peste 1.000 de lei brut pe lună, potrivit unui comunicat transmis de Liviu Pop, preşedintele Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială din Senat, cu ocazia anuţului făcut de Guvern legat de creşterea salariului minim în 2014.

„Este treaba Fiscului, a Ministerului de Finanţe să se ocupe de cazurile în care se foloseşte munca la gri, nu a noastră“, spune un oficial din cadrul Inspecţiei Muncii care nu a dorit să fie citat.

Fiscalitatea crescută, aşteptările tot mai scăzute ale angajaţilor în ceea ce priveşte o pensie „decentă“ în cazul în care plătesc mai multe contribuţii sau lipsa unor programe de învăţare continuă pentru angajaţi sunt principalii factori care conduc la o creştere a fenomenului muncii la negru în Europa, potrivit unui studiu realizat recent de Biroul Internaţional al Muncii (BIM) la cererea Comisiei Europene.

„O soluţie pentru problema muncii la negru ar putea fi creşterea calificării oamenilor, pentru că, de regulă, persoanele necalificate acceptă să muncească fără forme legale“, a spus Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). În opinia sa, instabilitatea afacerilor din anumite domenii (cum este cel al restaurantelor, de exemplu), dar şi lipsa educaţiei financiare în rândul tinerilor sunt alte motive pentru care fenomenul muncii la negru continuă să existe la o asemenea amploare.

„Tinerii au o energie pe care cred că o vor avea toată viaţa, de aceea acceptă să lucreze la negru, fără să se gândească la altceva în afară de banii pe care îi primesc în mână, iar lipsa educaţiei financiare a generat un astfel de comportament. În plus, pachetul de servicii medicale care este la fel şi pentru cei care contribuie, dar şi pentru cei care nu contribuie, ceea ce nu este deloc încurajator, trebuie găsite soluţii prin care angajaţii să fie stimulaţi să plătească taxele“, a mai spus Pârvan.

O altă problemă în domeniul muncii la negru o reprezintă şi demotivarea angajaţilor care efectuează controale pentru depistarea muncii la negru. În România, un inspector de muncă cu o vechime de peste 25 de ani câştigă un salariu net de 500 -600 de euro pe lună,  de zece ori mai mic decât al unui inspector de muncă din statele UE care se ocupă cu acelaşi lucru.

În plus, în ultimii patru ani inspectorii de muncă din România nu au mai participat la niciun curs de formare profesională pe fondul reducerii de costuri din criză, în timp ce în Franţa, de exemplu, există un institut naţional care se ocupă cu trainingul inspectorilor de muncă, mai arată raportul BIM pe 2012.

Preşedintele Traian Băsescu avertiza în 2010 că munca la negru a devenit un „sport naţional“ în rândul firmelor, iar un an mai târziu (în mai 2011) s-a adoptat un nou Cod al Muncii care a înăsprit pedepesele acordate angajatorilor care folosesc muncă la negru. Cu toate acestea, estimările oficiale arată că incidenţa muncii la negru a continuat să crească în ultimii ani din cauza taxelor considerate prea mari pentru impozitarea forţei de muncă. La un salariu de 1.000 de lei net pe lună oferit angajatului, costul total al angajatorului este de 1.765 de lei, din care la bugetul de stat se duc 765 de lei.

Estimările Consiliului Fiscal pe baza informaţiilor de la Statistică arată că, în 2012, circa 1,45 milioane de salariaţi munceau la negru (adică aproape un sfert din salariaţii din întreaga economie), iar fenomenul evaziunii fiscale din acest domeniu reprezenta 3,1% din PIB.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.11.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO