♦ Sunt proiecte întârziate la Ministerul Finanţelor, legate de fonduri europene şi evaziune fiscală a motivat premierul Florin Cîţu demiterea neaşteptată a ministrului finanţelor Alexandru Nazare ♦ Însă, în primele cinci luni din an, veniturile bugetului din fondurile UE au crescut cu 34%, an/an, iar povestea cu evaziunea fiscală este din vremuri imemoriale, exista şi în vremea în care Florin Cîţu era ministru de finanţe - în mandatul lui ar fi trebuit pus în funcţiune sistemul electronic SAF -T - iar pe el nu l-a dat nimeni afară pentru asta, dimpotrivă partidul l-a avansat ca prim-ministru.
Premierul nu a avut mandatul meu pentru a-l demite pe ministrul finanţelor, a răbufnit liderul PNL Ludovic Orban. Însă premierul l-a demis joi pe ministrul său de finanţe, la o zi după ce România a împrumutat de pe pieţele externe 3,5 miliarde de euro (17,5 mld. lei). Necesarul de finanţare al României este şi în acest an enorm, asemenea anului 2020 (împrumuturi publice, anul trecut, de 120 mld. lei, din care 102 mld. lei pentru acoperirea deficitului bugetar). România trebuie să împrumute în acest an peste 120 de miliarde de lei, în condiţiile în care doar deficitul bugetar estimat este de 85 de miliarde de lei (17 mld. euro). Datoria publică a ajuns deja, la cinci luni, la 50% din PIB şi trebuie gestionată cu atenţie maximă pentru că economia României, o economie de 230 mld. euro, nu-şi permite deficitele extravagante ale unor ţări ca Franţa sau Italia, cu un nivel al datoriei de peste 100% din PIB, dar cu un PIB de peste 2.000 de miliarde de euro, în cazul Franţei sau de 1.500 de miliarde de euro, în cazul Italiei.
Aşadar, poziţia de ministru de finanţe este aproape la fel de importantă în această vreme ca cea de premier. De ce a fost demis atunci ministrul Nazare, într-o situaţie economică atât de complicată?
Ascensiunea politică ministrului Nazare a fost fulminantă. Azi are 41 de ani, dar, la 25 de ani era director de cabinet la Ministerul Fondurilor UE. La 29 de ani era secretar de stat în Departamentul Afacerilor Europene, la 30 de ani secretar de stat în Ministerul Finanţelor şi, în acelaşi an, secretar de stat în Ministerul Transporturilor ca, doi ani mai târziu, la 32 de ani, să ajungă chiar ministru al transporturilor şi iată-l, la 40 de ani ministru de finanţe şi senator PNL. Nu are studii de finanţe, este absolvent al unei şcoli politice apropiate PSD – SNSPA. Însă datele de mai sus sunt din arhive. De ce a fost, totuşi, demis – nu a văzut nimeni până aici că nu este potrivit pentru Finanţe, dacă acesta ar fi motivul demiterii lui?
Premierul susţine că l-a demis pentru că la Ministerul Finanţelor sunt restanţe la absorbţia fondurilor UE şi la combaterea evaziunii fiscale.
Or, datele publice îl contrazic pe premier. În mandatul scurt al lui Nazare, veniturile statului au crescut, la cinci luni, an/an, cu 23%, iar cheltuielile cu doar 9%. Desigur că este vorba aici de un efect de bază puternic.
Veniturile din fondurile UE au crescut cu 34%, la cinci luni, până la 10 miliarde de lei, iar cheltuielile cu fonduri de la UE au avansat cu 31%, până la 11 miliarde de lei.
Cât despre presupusa lipsă de rezultate în combaterea evaziunii fiscal, aici lucrurile se complică. Pentru că povestea este foarte veche şi, apoi, nici în mandatul de ministru de finanţe a lui Florin Cîţu nu a fost niciun progres în combaterea evaziunii fiscale. România este, de ani de zile, în fruntea ţărilor UE cu un deficit de colectare a TVA, undeva la 33-34% (spre 14 mld. euro, anual) - deci şi în mandatul de ministru de finanţe a lui Florin Cîţu.
Premierul a susţinut că i-a cerut lui Nazare să demisioneze, dar acesta a refuzat. I-ar fi informat, spune el, pe liderii coaliţiei despre intenţia de a-l demite pe ministru.
Preşedintele PNL, Ludovic Orban – adică şeful politic al premierului - a susţinut că Florin Cîţu nu a avut acordul său şi nici al partidului pentru demiterea ministrului finanţelor.
Florin Cîţu şi Ludovic Orban luptă pentru şefia PNL, la congresul din toamnă, iar Nazare este în tabăra lui Orban. Nazare a sugerat că a fost demis tocmai pentru că nu este în echipa premierului.
Deficit bugetar: 26,2 mld. lei (2,3% din PIB), în scădere cu 12,6 mld. lei faţă de primele cinci luni din 2020
