Eveniment

Veştile proaste din România lovesc forintul, piaţa de la Bucureşti e prea mică

Veştile proaste din România lovesc forintul, piaţa de la Bucureşti e prea mică
28.06.2010, 23:50 24

Veştile proaste venite din România - o nouă deraiere a acorduluicu FMI şi riscul politic mărit - au lovit întreaga regiune, iarjucătorii străini au pariat masiv pe deprecierea forintuluimaghiar, în condiţiile în care posibilitatea de a specula contraleului este limitată de lichiditatea foarte mică a pieţei de laBucureşti, comentează Lars Christensen, analistul-şef al DanskeBank.

"Înrăutăţirea aversiunii la risc determinată de veştile rele dinRomânia a cuprins imediat alte pieţe din Europa Centrală şi de Estcu monede vulnerabile, forintul maghiar fiind vândut cel maiagresiv. Mişcarea a fost naturală, întrucât forintul este probabilcel mai bun proxy pentru leu, iar lichiditatea pe leu este foartemică", spune Lars Christensen.

Faţă de nivelurile de la jumătatea săptămânii trecute, forintulmaghiar a pierdut 1,7%, iar zlotul polonez a avut o deprecieresimilară. În ciuda volumelor scăzute, care taie interesuljucătorilor străini pentru piaţa de la Bucureşti, leul a suferit opierdere mai grea, de 2,7%.

Banca Centrală Europeană, care preia independent date de pepiaţa valutară, dar mai târziu decât BNR, a calculat ieri un cursde 4,3405 de lei pentru un euro, cu 5,45 bani sau 1,2% mai multdecât vinerea trecută. BNR a calculat un curs de 4,3257 lei pentruun euro, consemnând astfel un nou maxim istoric. Deprecirea leuluia început la sfâr şi tul săptămânii trecute, când piaţa areacţionat rapid la decizia Curţii Constitu ţionale, care nu apermis tăierea pensiilor cu 15%.

"Depăşirea nivelului de 4,3 lei va fi doar temporară. Pe termenmai lung, e foarte important deficitul bugetar, arată puterea sauslăbiciunea unei economii de a se corecta", spune Lucian Anghel,economistul-şef al BCR. Dealerii de la Bucureşti spun că nu au simţit prezenţa pepiaţă a Băncii Naţionale, deşi anul trecut orice tentativă a pieţeide a duce euro peste 4,3 lei a fost contracarată de vânzări devalută.

Creşterea cursului are loc acum pe fondul tranzacţionării unorvolume modeste, în lipsa jucătorilor străini care asiguraulichiditatea pieţei în anii trecuţi. Piaţa a reacţionat însă ladecizia Guvernului de a majora TVA, care va adânci contracţiaeconomiei aflată deja în al doilea an de scădere.

"Nu vezi o nervozitate sau poziţii speculative contra leului.Lumea este plictisită de această piaţă. Dar BNR se poate folosi deacest pretext pentru a duce euro pe un alt palier, la 4,4 lei",comentează un dealer de la Bucureşti. Un leu mai slab ar da o gurăde oxigen exportatorilor, care se confruntă cu creşterea costurilorde producţie. Pe de altă parte, cei cu rate la credite în valută aude suferit când cursul urcă. Circa 60% din creditul privat este învalută.

BNR nu comentează eventualele operaţiuni derulate pe piaţavalutară. Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, spuneînsă că deprecierea leului este un efect pshihologic după ceGuvernul a fost ne voit să recurgă la măsuri "drastice", după decizia nefavorabilă a Curţii Constituţionale. "Miercuri esteaşteptat verdictul de la FMI şi mulţi operatori din piaţă intră însala de aşteptare, nici nu cumpără, nici nu vând. Reaşezările(cursului pe anumite paliere, n. red.) nu se fac în momente deaşteptare, ci în momente de mesaje clare. Acum este un semn deîntrebare foarte mare şi miercuri vom primi răspunsul", a comentatpentru ZF Vasilescu.

Boardul FMI trebuia să discute ieri eliberarea celei de a cinceatranşe din împrumutul pentru România, de 0,8 miliarde de euro, însădecizia a fost amânată pentru miercuri după votul CurţiiConstituţionale de la sfârşitul săptămânii trecute.

Creşterea cursului complică şi lupta BNR cu inflaţia, pentru căse simte imediat în preţul bunurilor importate. Majorarea TVA puneBanca Naţională în situaţia de a accepta că şi în 2010 inflaţia,care ar putea să urce la 7%-8%, va rămâne în afara intervaluluiagreat (2,5%-4,5%), pentru al patrulea an consecutiv. Lucian Anghelsubliniază că deprecierea cursului, dincolo de un anumit nivel,ajută foarte puţin exporturile, dar generează aşteptăriinflaţioniste periculoase.

CDS-urile, la maximul din aprilie 2009

Costul asigurării datoriilor României împotriva riscului deneplată a urcat la maximul din aprilie 2009 pentru titlurile cuscadenţa la cinci ani, pe fondul incertitudinilor legate de acordulcu FMI. Prin urmare, prima de risc (credit default swaps, CDS)pentru datoriile României se cota la o valoare medie de 425 punctede bază pentru titlurile cu scadenţa la cinci ani, de la 378 punctevineri. Prima de risc la cinci ani s-a cotat mai sus în aprilie2009, la 428 puncte. Costul riscului de ţară (CDS) a început săurce încă de vineri, după decizia Curţii Constituţionale care adeclarat neconstituţională măsura diminuării pensiilor. CDS-urilemăsoară costul asigurării datoriilor faţă de default şi determinătotodată randamentul cerut de investitorii străini pentru achiziţiade titluri suverane. În plus, CDS-urile influenţează şi costulfinanţării externe de către companii şi bănci.Mediafax

AFACERI DE LA ZERO