Beijingul desfăşoară activităţi de spionaj la o scară pe care guvernele occidentale o consideră fără precedent, mobilizând agenţii de securitate, companii private şi civili chinezi în încercarea sa de a submina statele rivale şi de a consolida economia ţării.
Rareori trece o săptămână fără un avertisment din partea unei agenţii de informaţii occidentale cu privire la ameninţarea pe care o reprezintă China.
Numai luna trecută, Biroul Federal de Investigaţii a declarat că o firmă legată de statul chinez a piratat 260 000 de dispozitive conectate la internet, inclusiv camere şi routere, în SUA, Marea Britanie, Franţa, România şi în alte ţări. O anchetă a Congresului a arătat că macaralele de marfă chinezeşti utilizate în porturile maritime americane aveau încorporată o tehnologie care ar putea permite Beijingului să le controleze în secret. Guvernul Statelor Unite a susţinut că un fost consilier de top al guvernatorului New York-ului, Kathy Hochul, a fost agent chinez.
Săptămâna trecută, oficialii americani au lansat un efort de înţelegere a consecinţelor celui mai recent atac informatic chinez, care a compromis sistemele pe care guvernul federal le utilizează pentru cererile de ascultare a reţelelor autorizate de instanţă.
Agenţiile de spionaj occidentale, incapabile să limiteze activitatea Beijingului, trag un semnal de alarmă public, îndemnând întreprinderile şi persoanele fizice să fie în alertă în interacţiunile lor cu China. Dar, având în vedere că această ţară este deja profund implicată în economia globală, se dovedeşte a fi o sarcină dificilă, a declarat Calder Walton, expert în securitate naţională la Kennedy School of Government de la Harvard. Guvernele occidentale „se confruntă cu evenimentele, în multe feluri, după evenimente”, a spus el.
Biroul de presă al guvernului chinez, precum şi ministerele securităţii de stat, securităţii publice şi apărării nu au răspuns la solicitările de comentarii. Beijingul a negat anterior acuzaţiile de spionaj care vizează ţările occidentale, prezentând în acelaşi timp China drept o ţintă frecventă a operaţiunilor străine de hacking şi de colectare de informaţii.
De la preluarea puterii în 2012, liderul chinez Xi Jinping a subliniat din ce în ce mai mult importanţa securităţii naţionale, făcând apel atât la oficiali, cât şi la cetăţenii obişnuiţi să se ferească de ameninţările la adresa intereselor Chinei. Rezultatul este un efort amplu de culegere de informaţii a cărui amploare şi perseverenţă îl eclipsează pe cel al spionajului Kremlinului din timpul Războiului Rece şi care a zdruncinat agenţiile de spionaj occidentale.
Potrivit agenţiei americane, numărul hackerilor susţinuţi de China depăşeşte cu cel puţin 50 la 1 întregul personal cibernetic al FBI. O agenţie europeană estimează că operaţiunile de culegere de informaţii şi de securitate ale Chinei ar putea cuprinde până la 600.000 de persoane. „Programul de hacking al Chinei este mai mare decât cel al oricărei alte naţiuni importante, la un loc”, a declarat directorul FBI, Christopher Wray, la începutul acestui an.
Complicarea răspunsului Occidentului: Spre deosebire de autocraţiile precum Iranul sau Rusia, comerţul cu China a sprijinit timp de decenii creşterea economică occidentală, care, la rândul său, susţine securitatea pe termen lung a Occidentului. Majoritatea ţărilor pur şi simplu nu îşi pot permite să aplice sancţiuni Chinei şi să îi dea afară diplomaţii. „China este diferită”, spune Ken McCallum, şeful agenţiei britanice de informaţii interne, MI5.