Ca deputat, a făcut parte din mai multe comisii, precum cea de administraţie centrală şi locală, amenajarea teritoriului şi urbanism, Comisia pentru echilibru ecologic şi protecţia mediului, Comisia pentru buget-finanţe şi bănci şi Comisia pentru industrii şi servicii.
„Dinu Patriciu a fost un om de dreapta, care a avut un rol important în ultimii 25 de ani în privinţa liberalismului, nu doar politic, ci şi economic. Dinu Patriciu a fost unul dintre puţinii oameni care au afirmat fără complexe aderenţa la ideile de dreapta, care a rostit răspicat cuvântul «capitalist», când multora le era ruşine să îl pronunţe“, se arată într-un mesaj transmis ieri de către reprezentanţii PNL.
În 1991, Patriciu a devenit ministru al lucrărilor publice şi amenajării teritoriului în guvernul Petre Roman 2 remaniat. „În domeniul politic a fost permanent un om cu vederi liberale, de dreapta, ca şi mine, care a făcut atât lucruri bune, care a făcut şi greşeli. În ultima perioadă s-a retras complet şi s-a preocupat numai de sănătate, din păcate organismul nu a rezistat“, a declarat omul de afaceri Viorel Cataramă, care a format alături de Dinu Patriciu Partidul Naţional Liberal Aripa Tânără (un partid desprins din PNL, activ în perioada 1990 -1993).
Una dintre încercările sale din viaţa politică, fără succes însă, a fost aceea de a deveni primar general al Bucureştiului, ca membru al unui partid înfiinţat de el (PL '93), funcţie pentru care a candidat în 1996 şi a pierdut în faţa lui Victor Ciorbea (care a candidat din partea Convenţiei Democrate Române).
„Practicant al unei profesii liberale, Dinu Patriciu a fost nu numai unul dintre cei mai proeminenţi liberali, dar a reuşit într-un mod excepţional şi ca întreprinzător. în ciuda faptului că am avut adesea poziţii şi opinii politice diferite în momente importante ale mişcării liberale, care au şi dus la separarea drumurilor noastre, îi păstrez lui Dinu o amintire frumoasă“, a spus şi fostul preşedinte al liberalilor Călin Popescu-Tăriceanu.
În 2003 a demisionat din Parlament, la momentul la care funcţia de deputat era incompatibilă cu cea de executiv în mediul de afaceri (la momentul la care s-a adoptat o legislaţie în acest sens).
Influenţa sa în lumea politică s-a diminuat odată cu schimbarea de generaţii din cadrul PNL. Membrii PNL care formau clasa tânără din partid atunci când Patriciu s-a retras din politică spun că acesta devenise o „umbră“ în partid, având influenţă doar în rândul celor din garda veche a PNL-ului.
În ultimii ani, Patriciu a reapărut în discuţiile legate de politică într-un scandal care l-a implicat pe preşedintele Traian Băsescu. Patriciu a pierdut anul trecut un proces în care preşedintele Băsescu l-a dat în judecată pentru trucarea unor filmări, după ce a mediatizat, în campania electorală pentru prezidenţiale din 2009, imagini în care Băsescu părea că loveşte un copil la un miting electoral din 2004.
Afacerile din industria mass-media: cel mai puternic avânt şi cel mai rapid declin
Dinu Patriciu a intrat în afacerile din industria media în 2006, când a cumpărat ziarul Adevărul de la Ana Maria Tinu, fiica lui Dumitru Tinu, fostul jurnalist şi director al ziarului Adevărul. Astfel, Patriciu a înfiinţat trustul de presă Adevărul Holding, care a cuprins, pe lângă cotidianul Adevărul, Adevărul de seară, revista Forbes România, revista Historia, Dilema Veche, Click sau revista O.K., dar şi tipografia Garamond.
Totodată, sub umbrela lui Patriciu, revista Forbes a lansat şi catalogul Forbes 500 de miliardari, care a evaluat averile celor mai bogaţi oameni de afaceri români.
De numele lui Patriciu se leagă şi lansarea colecţiei intitulate „100 de cărţi pe care trebuie să le ai în bibliotecă“, în 2008, prin care cititorii primeau, săptămânal, câte o carte odată cu achiziţia ziarului, la un preţ redus (de până la 11 lei pe exemplar). Modelul a fost preluat ulterior şi de Jurnalul Naţional, cotidian al trustului concurent Intact. În 2011, trustul Adevărul Holding a deschis un birou al ziarului Adevărul la Bruxelles.
În 2012, Dinu Patriciu a vândut trustul Adevărul Holdings omului de afaceri Cristian Burci, după care compania a intrat în insolvenţă din cauza datoriilor pe care le avea. Totodată, în perioada 2006- 2012, Dinu Patriciu a înfiinţat Fundaţia Dinu Patriciu, pentru† care a alocat un buget cumulat de circa 20 de milioane de euro. Banii erau folosiţi pentru acordarea de burse de studii în străinătate, pentru câte 6.000 de tineri în fiecare an.
