Abia întors dintr-un turneu la Washington unde a avut întâlniri cu oficialii agenţiilor de rating S&P şi Moody’s, ministrul bugetului Liviu Voinea susţine că există şanse să vedem în 2014 o îmbunătăţire a calificativelor acordate României, ceea ce va avea consecinţe pozitive pentru piaţa de capital şi pentru alte categorii de investitori.
„Sunt încrezător că S&P va îmbunătăţi ratingul României, iar Moody’s va îmbunătăţi perspectiva ratingului, care acum este negativă. Nu aş fi surprins dacă am vedea o îmbunătăţire a ratingului României pentru că datele macro justifică acest lucru. Faţă de ultimele evaluări economia a performat peste aşteptări din toate punctele de vedere“, a declarat Voinea pentru ZF. El a avut programate discuţii la Washington cu Bart Oosterveld, managing director al Moody’s şi Lucio Vinhas de Souza, economist-şef al Moody’s, iar din partea Standard&Poor's cu Moritz Kraemer, managing director şi John Chambers, managing director.
Un calificativ mai bun ar putea să se reflecte într-o îmbunătăţire a percepţiei investitorilor, în prime de risc de ţară mai scăzute, adică în costuri de finanţare de pe piaţă mai mici.
România a bătut în ultimii cinci ani la uşile marilor agenţii de rating încercând să le convingă că economia este pe calea cea bună şi merită calificative mai bune. Însă Standard & Poor's (S&P), una dintre cele mai importante agenţii de rating la nivel internaţional, nu a mai clintit România din grupa „junk“ (nerecomandată investitorilor), unde a retrogradat-o în toamna anului 2008, în ciuda îmbunătăţirii indicatorilor fundamentali ai economiei, a scăderii deficitelor şi a trei acorduri succesive cu FMI.
De la celelalte două mari agenţii de rating, Fitch şi Moody's, România are în prezent calificativul „investment grade“.
Veştile bune venite de la majoritatea indicatorilor macroeconomici în primele două luni ale anului i-au determinat pe unii analişti să-şi îmbunătăţească prognozele privind creşterea PIB din acest an spre 3-3,5%. Până acum autorităţile române, instituţiile financiare internaţionale şi analiştii locali anticipau pentru 2014 o încetinire a creşterii PIB, în jurul a 2-2,5%, după ce anul trecut economia a făcut un salt de 3,5%, cel mai rapid ritm de creştere al PIB din ultimii cinci ani ce a plasat România în topul ţărilor europene. Deşi indicatorii macro s-au îmbunătăţit, investitorii străini nu se prea grăbesc să vină în România. Iar progresele înregistrate la nivelul economiei nu au fost evidenţiate până acum şi în îmbunătăţirea ratingului. În ultimele săptămâni situaţia geopolitică regională a devenit destul de tensionată.
„A fost foarte important mesajul transmis că România este diferită în regiune. Are cea mai mică dependenţă de importurile de gaze din Rusia ce tranzitează Ucraina, iar comerţul cu Ucraina şi Rusia este relativ scăzut. România este diferită de celelalte ţări care au expunere mai mare la riscurile legate de Ucraina. Este foarte important ca România să nu fie luată la grămadă cu celelalte economii, să se evidenţieze acest caracter particular al României. Piaţa reflectă acest lucru. Şi agenţiile de rating ar trebui să reflecte“, spune Voinea.
Ministrul bugetului a adus în discuţie faptul că România a luat marţi cel mai ieftin împrumut din istoria sa de pe pieţele externe, iar acest lucru confirmă percepţia bună a pieţelor internaţionale în privinţa evoluţiei macroeconomice a României. Ministerul Finanţelor a atras 1,25 mld. euro de pe pieţele externe printr-o emisiune de euroobligaţiuni cu maturitatea de 10 ani, costul de finanţare fiind de 3,7% pe an. Subscrierile au depăşit 5 mld. euro, adică de cinci ori valoarea indicativă şi de patru ori peste suma împrumutată.
„Piaţa percepe economia României ca fiind izolată de riscul regional. Este important ca noi să consolidăm evoluţiile macro favorabile. Dacă din alte ţări din regiune investitorii fug cu banii, în România vin cu banii. Se vede şi din suprasubscrierea emisiunii de eurobonduri“.
În ultimii ani nu a mai existat o legătură directă între evaluarea făcută de pieţe şi ratingurile de ţară, România reuşind să se împrumute de pe pieţele externe la costuri mai mici decât cele plătite de unele ţări cu rating mai bun. Randamentele la care s-a împrumutat statul atât de pe pieţele externe, cât şi de pe piaţa internă au fost în scădere în ultimii ani, ajungând pentru unele scadenţe chiar la minime istorice.
Cum s-a schimbat ratingul României
S&P a fost prima agenţie de evaluare financiară care a retrogradat ratingul suveran al României în toamna anului 2008 – „ când a început criza financiară mondială - la categoria „junk“. România devenea astfel singura ţară membră a Uniunii Europene cu rating sub pragul recomandat pentru investiţii. Agenţia a decis cu chiu cu vai, după cinci ani, în noiembrie 2013, să îmbunătăţească doar perspectiva ratingului României de la „stabilă“ la „pozitivă“ şi a confirmat calificativul la „BB+“, remarcând consolidarea fiscală, creşterea semnificativă a exporturilor şi stabilitatea sectorului financiar. Calificativul „BB+“ se află cu o treaptă sub categoria recomandată investitorilor. S&P promitea în noiembrie 2013 că există o şansă din trei ca ratingul să revină în categoria „investment grade“ în a doua jumătate a anului 2014, însă a atenţionat cu privire la gradul redus de absorbţie a fondurilor UE, scăderea investiţiilor străine, din cauza incertitudinilor birocratice şi juridice, şi riscul ca guvernul să nu-şi respecte angajamentele de reformă înaintea alegerilor programate pentru 2014.
De la celelalte două mari agenţii de rating, Fitch şi Moody’s, România are în prezent calificativul „investment grade“. În timp ce Moody’s nu a modificat ratingul României în aceşti ani de criză, Fitch Rating a retrogradat ţara în toamna anului 2008, pentru ca la jumătatea anului 2011 să majoreze calificativul acordat României cu o treaptă, ceea ce a însemnat reîntoarcerea în categoria cu risc acceptabil pentru investiţii.
Ce spunea agenţia S&P în noiembrie 2013 când a îmbunătăţit perspectiva ratingului de la stabilă la pozitivă
Perspectiva pozitivă încorporează posibilitatea unei îmbunătăţiri a ratingului României dacă guvernul respectă programul fiscal şi cel de reformă. Această îmbunătăţire indică faptul că există cel puţin o posibilitate din trei pentru o îmbunătăţire a ratingului ţării în a doua jumătate a anului 2014.
Ratingul României ar putea să fie îmbunătăţit în situaţia în care programul de consolidare bugetară, reforma finanţelor publice şi restructurarea companiilor de stat se vor desfăşura în linie cu aşteptările agenţiei, concomitent cu menţinerea controlului asupra dezechilibrelor externe şi a stabilităţii sectorului financiar. Pe de altă parte, perspectiva ratingului ar putea fi înrăutăţită din nou la stabilă dacă, contrar aşteptărilor S&P, în contextul alegerilor din 2014, deficitul bugetar va creşte semnificativ sau guvernul va da înapoi în privinţa restructurării companiilor de stat.
Ratingul s-ar putea afla, de asemenea, sub presiune dacă reapar dezechilibre externe ale României sau dacă slăbeşte stabilitatea din sectorul financiar.