Cu Adrian Wooldridge, editorialist de top la The Economist şi autorul mai multor cărţi cu teme economice, istorice şi filo zofice, se poate discuta despre absolut orice l-ar putea interesa pe un om de afaceri care şi-a clădit deja o companie mare sau pe un mic întreprinzător.
A studiat şi a scris intens des pre istoria capita lis mului, despre ascensiunea eco no mică a Americii, despre progres, civilizaţie şi despre era perturbării tehno logice, economice şi po li tice. De aceea nu-i de mirare că Institute of Di rec tors, cea mai veche organizaţie pentru lideri pro fe sio nişti din Marea Britanie - are peste 100 de ani de exis tenţă -, l-a invitat pe Wooldridge să împărtă şească cu cei peste 30.000 de membri ai săi idei şi explicaţii care fac mai inteligibil prezentul şi viitorul pentru afaceri.
Adrian Wooldridge va fi invitatul special al ediţiei de anul acesta a Galei ZF - 20 de ani, una spe cială pentru că marchează „100 de ani de business în Ro mânia“ şi două decenii de existenţă pentru Ziarul Financiar.
Wooldridge, editorialistul coloanei „Schum peter“ a The Economistîncă de la apariţia acesteia, în 2009, este autorul cărţii „Marea perturbare“. Des pre ea a discutat cu economistul-şef al Institute of Direc tors James Sproule în faţa unui public numeros la Londra.
„Marea perturbare“ are la bază o colecţie de arti cole scrise de Wooldridge în care acesta explorează forţele perturbatoare care influenţează peisajul de business modern.
De la viteza şi omniprezenţa internetului la ino vaţia modestă de pe pieţele emergente şi schimbarea stilurilor de marketing, cartea analizează critic ten dinţele care dau formă viitorului companiilor din toată lumea. Wooldridge crede că era capitalismului mana gerial Keynesian s-a încheiat, deşi părţi din economie, cum ar fi sectorul public din Marea Britanie, încă n-au realizat acest lucru.
Lumea a intrat adânc în epoca lui Schumpeter (un economist americano-austriac devenit celebru prin cartea sa din 1942 „Capitalism, socialism şi democraţie“, în care a avertizat asupra pericolelor care pândesc capitalismul. În această carte au apărut termeni ca „distrugere creatoare“ folosiţi astăzi în ştiinţele economice), a capitalismului antreprenorial şi a economiei perturbatoare, a spus Wooldridge. Într-un avertisment adresat celor deja alarmaţi de ritmul schimbării şi globalizării, el a prezis că suntem mult mai aproape de începutul acestui proces decât de sfârşitul acestuia.
Wooldridge a explorat creşterea economiei parti ci pative, remarcând că aceasta a crescut dintr-o idee esen ţial de stânga, comunistă, şi a ajuns una dintre for ţele cele mai vicioase, hipercapitaliste de pe pământ.
Autorul „The Great Disruption“ spune că perturbarea nu este limitată doar la domeniul economiei. Ascensiunea lui Jeremy Corbyn în Marea Britanie, a lui Beppe Grillo în Italia şi a lui Donald Trump în SUA ca actori recunoscuţi pe scena mondială indică un peisaj politic care a abandonat managerialismul tradiţional al secolului XX. Cartea „The Great Disruption“ a fost publicată în 2015, iar de atunci populismul a făcut ca Marea Britanie să voteze retragerea din Uniunea Europeană (referen dumul din 2016) şi ca la putere în Italia, una dintre cele mai mari economii din zona euro, să ajungă două formaţiuni populiste, una antisistem şi una extre mistă. Trump a ajuns preşedintele SUA câşti gând alegerile din noiembrie 2016. Editorialistul de la The Economist a subliniat faptul că, deşi indivizii ambiţioşi vor căuta mereu să se afle la graniţa inovării şi a perturbării, cei cu cel mai mare succes vor fi întotdeauna cei care fac acce sibile noile inovaţii şi vor permite ca întreaga eco nomie să primească acces la beneficiile perturbării.
American Enterprise Institute (AEI), un thinktank american cu rădăcini antebelice dedicat, printre altele „apărării şi îmbunătăţirii capitalismului demo cratic şi antreprenoriatului privat“, a fost şi el interesat, prin James Pethokoukis, editorialist al blogului AEIdeas, să prezinte explicaţiile lui Wooldridge.
În era marilor perturbări, în economia modernă companiile de tehnologie au un rol important. „Ce mă îngrijorează este rolul rent-seeking-ului în economia modernă capitalistă: rolul capitalismului de cumetrie şi al conexiunilor politice şi modul în care marile companii îşi apără poziţia erodând concurenţa“, spune scriitorul. Rent-seeking este situaţia în care un individ sau o firmă urmăreşte să obţină venituri prin manipularea pieţei, nu prin mijloacele clasice de schimb.
La sfârşitul secolului al XIX-lea a existat un ciclu în care marile companii create, spre exemplu, de Andrew Carnegie, au trecut de la a fi incredibil de inovatoare la a fi stabile şi a cultiva conexiuni politice, explică Wooldridge.
