Eveniment

Vîntu a fost trimis în judecată pentru devalizarea FNI după 12 ani de la prăbuşirea lui

Vîntu a fost trimis în judecată pentru devalizarea FNI după 12 ani de la prăbuşirea lui

În prezent Sorin Ovidiu VÎntu este încarcerat ca urmare a unei condamnări la un an de detenţie pentru şantajarea şi ameninţarea lui Sebastian Ghiţă. Foto: Mediafax

Autor: Mediafax

25.09.2012, 00:06 524

La momentul prăbuşirii fondul declara active de 300 de milioane de dolari. Fondul a fost iniţiat de Sorin Ovidiu Vîntu la mijlocul anilor '90. Pentru semnarea hârtiilor şi răspunderea juridică el a angajat mai mulţi oameni de pe piaţa de capital. Căderea fondului a atras un val de retrageri din bănci în mai 2000, care cu greu a putut fi stopat, România fiind la un pas de un dezastru financiar.

Legăturile politice construite de Vîntu în timp l-au ajutat un deceniu să nu fie implicat oficial în dosarul FNI, până acum plătind doar Ioana Maria Vlas.

Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările şi au dispus, prin rechizitoriu, punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a lui Sorin Ovidiu Vîntu, aflat în prezent în executarea unei pedepse privative de libertate într-o altă cauză, pentru spălare de bani (două fapte) şi instigare la delapidare. Cercetările finalizate în prezentul dosar penal au ca fundament de plecare cercetările efectuate de către organele judiciare în dosarele penale referitoare la devalizarea Fondului Na­ţio­nal de Investiţii (FNI), Băncii Agri­cole (BA), Băn­cii de Investiţii şi Dezvoltare - BID şi Băncii Române de Scont, aşa cum au fost completate după infirmare, a precizat Parchetul instanţei supreme.

"În urma analizei asupra actelor de urmărire penală efectuate, parte dintre ele finalizate prin pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti definitive, s-au stabilit punctele de convergenţă, care se situează pe următoarele paliere: activităţile ilicite au fost derulate prin intermediul societăţilor comerciale membre ale Grupului "Gelsor" (Gelsor SA, SOV Invest SA, Imobiliar Network SA, Vîntu Sorin Ovidiu Company SRL, Gelsor IT SA şi altele), deţinute şi administrate, prin persoane interpuse, de Vîntu Sorin Ovidiu; principalul beneficiar al sumelor de bani constituite în prejudicii aduse bugetului de stat şi/sau companiilor având capital de stat a fost Vîntu Sorin Ovidiu; succesiunea faptelor de natură infracţională cercetate în dosarele penale are o consistenţă internă puternică, redată atât prin congruenţa metodelor şi persoanelor avute în vedere, cât şi prin dependenţa faptelor de contextul creat prin diverse mijloace de Vîntu Sorin Ovidiu", au precizat procurorii.

Analiza actelor acestor dosare penale a evidenţiat împrejurarea că faptele au fost cercetate în dosare separate, ceea ce a condus la ignorarea aspectelor temporale şi de cauzalitate ale acestora, precum şi a congruenţelor evidente între modalităţile de acţiune şi persoanele învinuite sau inculpate.

Potrivit probelor administrate în cauză, Sorin Ovidiu Vîntu, după luna aprilie 2003 şi până în prezent, cunoscând că suma de 23,5 mil. lei, echivalentul a 6,76 mil. dolari la data prăbuşirii FNI provine din săvâr­şirea infracţiunilor de înşelăciune comise în frauda investitorilor FNI, a dobândit, deţinut şi folosit bunuri imobile, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor.

"Analiza coroborată a probelor demonstrează că Vîntu Sorin Ovidiu a cunoscut în permanenţă despre comiterea faptelor de înşelăciune comise în frauda investitorilor FNI şi a acţionat cu intenţie directă pentru a putea beneficia în mod concret de sumele de bani provenite din săvârşirea acestor infracţiuni, pentru ca apoi, prin multiple operaţiuni economice şi juridice, să ascundă banii astfel obţi­nuţi", au precizat procurorii.

Totodată, procurorii arată că "este de domeniul evidenţei" faptul că Sorin Ovidiu Vîntu "a avut reprezentarea împrejurărilor esenţiale ale cauzei" şi a acceptat faptul că prin acţiunile sale va contribui la ascunderea infracţională a sumelor de bani devalizate din FNI, "în scopul îmbogăţirii fără justă cauză".

"Este evident, deoarece stabilirea poziţiei subiective a învinuitului Vîntu Sorin Ovidiu rezultă cu prisosinţă din derularea faptelor şi identificarea principalului şi adevăratului beneficiar al sumelor fraudate din Fondul Naţional de Investiţii - F.N.I.", au precizat procurorii.

Vîntu l-a pus pe Nicolae Popa să delapideze din patrimoniul FNI peste 3 milioane de euro

Sorin Ovidiu Vîntu l-a pus pe Nicolae Popa, înainte de prăbuşirea FNI, să delapideze din patrimoniul fondului peste 13,7 milioane de lei (3 milioane de euro), bani pe care i-a folosit pentru a cumpăra imobile şi pentru activităţile firmelor sale, apoi, prin operaţiuni economice, a ascuns sumele obţinute.

Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările şi au dispus, prin rechizitoriu, punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a lui Sorin Ovidiu Vîntu - aflat în prezent în executarea unei pedepse privative de libertate într-o altă cauză - pentru spălare de bani (două fapte) şi instigare la delapidare.

Cercetările în acest dosar au fost făcute după ce, în august 2011, prin ordonanţă emisă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au fost infirmate soluţiile de neurmărire date în dosarele privind devalizarea Fondului Naţional de Investiţii (FNI), Băncii Agricole, Băncii de Investiţii şi Dezvoltare şi Băncii Române de Scont, fiind dispusă continuarea cercetărilor în cadrul aceleiaşi cauze, într-o abordare unitară. În mai 2012, procurorii Parchetului instanţei supreme au început urmărirea penală faţă de Sorin Ovidiu Vîntu în dosarul privind prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii, fiind acuzat de spălare de bani şi instigare la delapidare.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO