Şeful INS, Vergiliu Voineagu, a precizat, miercuri, că declararea CNP-ului la recensământ este obligatorie, susţinând că discuţiile privind lipsa sancţiunilor dacă această informaţie nu este furnizată au fost generate de purtătorul de cuvânt al INS, "pregătit insuficient", care a fost destituit.
Preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Vergiliu Voineagu, a declarat într-o conferinţă de presă că prima declaraţie oficială pe problema declarării CNP-ului a fost dată sâmbătă, de purtătorul de cuvânt al instituţiei.
"Purtătorul de cuvânt, după ce a făcut precizări că nu orice recenzori acordă sancţiuni, ci persoane special nominalizate care constată cuantumul sancţiunii a mers puţin mai departe şi şi-a exprimat din grabă şi din pregătire insuficientă un punct de vedere personal că nedeclararea CNP nu impune sancţiune", a spus Voineagu.
Acesta a menţionat că purtătorul de cuvânt a fost destituit, scrie Mediafax.
Voineagu a spus că, în acest context, instituţia a revenit şi subliniat că declararea CNP-ului este obligatorie.
Persoanele care refuză să-şi declare codul numeric personal (CNP) la recensământ pot fi înregistrate şi fără acesta şi nu riscă absolut nicio sancţiune, a afirmat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă. purtătorul de cuvânt al Institului Naţional de Statistică (INS), Vladimir Alexandrescu.
"Nimeni nu este obligat să-şi spună codul numeric personal la recensământ dacă dintr-un motiv sau altul nu doreşte să o facă. Oricine poate şi va fi recenzat chiar şi abbsenţa acestui CNP, iar cei care refuză să-l divulge recenzorului nu riscă absolut nicio sancţiune", a declarat Vladimir Alexandrescu.
Ministerul Administraţiei şi Internelor a precizat, marţi, că, în cadrul procesului de recenzare, colectarea codului numeric personal este stipulată prin Legea 170/2011 privind aprobarea OUG 34/2011 pentru modificarea şi completarea OG 36/2007 privind efectuarea Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din România în anul 2011.
Astfel, articolul 2, alineatul 1 prevede că "persoanele [ ....] sunt obligate să furnizeze, pe propria răspundere, persoanelor care efectuează înregistrarea în formularele de recensământ datele şi informaţiile prevăzute în programul de recensământ", iar "nerespectarea prevederilor alin. (1)atrage răspunderea contravenţională a celor vinovaţi".
Totodată, articolul 12 din OUG 34/2011 prevede că "în vederea asigurării exhaustivităţii înregistrării persoanelor şi a calităţii datelor, la recensământ sunt prelucrate codul numeric personal, precum şi etnia, religia şi limba maternă, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare".
Potrivit MAI, în procesul de prelucrare a datelor, informaţiile sunt ulterior anonimizate, numele şi prenumele persoanelor nu sunt înscrise în baza de date, iar recenzorii sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea datelor.
La rândul său, INS a precizat marţi, că există bază legală pentru colectarea Codului Numeric Personal, aceasta fiind stipulată în Legea 170/2011 privind aprobarea OUG 34/2011 pentru modificarea şi completarea OG 36/2007 privind efectuarea Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din România în anul 2011.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
