Eveniment

Vosganian: Veniturile bugetare s-au decuplat de la cresterea economica; firmele acum prefera sa se indatoreze la stat

Vosganian: Veniturile bugetare s-au decuplat de la cresterea economica; firmele acum prefera sa se indatoreze la stat

Varujan Vosganian, ministrul economiei si finantelor: As fi vrut sa fiu ministru macar 24 de ore cu un Parlament majoritar. In cele 24 de ore mi-as fi varsat naduful si as fi luat masuri nepopulare. In Romania este nevoie uneori si de masuri nepopulare. Un Guvern nu este bun numai daca iti spune tot timpul ce se poate. Uneori trebuie sa-ti spuna si ce nu se poate

07.12.2008, 18:53 48

Corelatia dintre cresterea economica si incasarea veniturilor bugetare s-a rupt incepand cu luna octombrie, deficitul bugetar apropiindu-se la sfarsitul lunii noiembrie de limita de 3% din PIB, dublu fata de luna anterioara, insa nu se poate vorbi de un scenariu de aterizare dura a economiei evocat de analistii straini, sustine ministrul economiei si finantelor Varujan Vosganian.

Veniturile au scazut in octombrie si noiembrie cu circa 5 mld. lei (1,5 mld. euro), reprezentand aproape 1% din PIB. In octombrie, bugetul a incasat mai putin cu circa 1,5 mld. lei (400 mil. euro) fata de nivelul estimat, iar in noiembrie companiile au platit cu aproape 3,5 mld. lei (900 mil. euro) mai putin la Fisc fata de estimat. Aceasta scadere vine dupa o crestere a veniturilor bugetare de circa 30% pe primele noua luni ale anului fata de aceeasi perioada a anului trecut. Bugetul general consolidat are prevazute incasari anul acesta de circa 47 mld. euro, adica circa 36,5% din PIB.
 
"Companiile prefera creditul fiscal, adica sa se indatoreze la stat decat sa-si plateasca impozitele, pentru ca sistemul bancar, desi are un surplus de lichiditate, ezita sa-l implice"
 
Flancat de doua dintre persoanele importante din minister, Stefan Nanu, directorul Directiei Trezoreriei si Datorie Publica, si Dorin Mantescu, directorul general al Directiei de analiza macroeconomica si politici financiare, si asistat de Ion Ghizdeanu, presedintele Comisiei Nationale de Prognoza, Vosganian a explicat intr-un interviu acordat ZF vineri ca lipsa de lichiditate de pe piata bancara creeaza probleme companiilor, care prefera sa amane plata obligatiilor la stat.
"Situatia existenta se datoreaza pe de-o parte restrangerii activitatii economice, dar o mare parte este cauzata de arierate, pentru ca firmele prefera sa se indatoreze la stat. Au scazut de exemplu vanzarile produselor de tutun cu 15%, ceea ce se vede pe accize, de asemenea a scazut industria metalurgica, ceea ce a afectat si productia si vanzarea de energie electrica, si implicit incasarile din TVA si accize. Pe de alta parte, companiile prefera creditul fiscal, adica sa se indatoreze la stat decat sa-si plateasca impozitele, pentru ca sistemul bancar, desi are un surplus de lichiditate, ezita sa-l implice. Sistemul bancar incearca sa-si ia masurile lui de preventie si din cauza asta companiile nu au destui bani sa plateasca taxele la buget", sustine Vosganian. In aceste conditii, de scadere brusca a incasarilor, ne indreptam spre un acord cu FMI?
"Suntem la fel de aproape si la fel de departe de FMI ca acum doua luni. Pe situatia actuala strategia noastra de finantare bugetara nu are in vedere incheierea unui memorandum cu FMI", sustine Vosganian. Romania are in continuare crestere economica, iar pe cifrele economiei reale nu se poate vorbi de coborarea pe o panta abrupta, conform spuselor lui Ion Ghizdeanu, presedintele de la Prognoza. Iar de o criza de cash nici nu se pune problema, dupa cum da asigurari seful Trezoreriei, Stefan Nanu, care spune ca "platile se fac si se vor face".
Firmele utilizeaza tot mai mult creditul fiscal, pentru ca exista probleme de lichiditate, in conditiile in care bancile si-au redus liniile de finantare, ceea ce a determinat aparitia dificultatilor in colectarea veniturilor din cauza neplatii taxelor si impozitelor, a explicat ministrul. "Ceea ce se intampla in Romania astazi este practic o criza de lichiditate, si aceasta criza de lichiditate afecteaza in primul rand agentii economici si dupa aceea bugetul", apreciaza Vosganian.
 
"Probabil ca va fi nevoie de economii de 1-2 miliarde de lei (250-500 mil. euro - n. red.) in decembrie"
 
Cheltuielile care se vor face cu siguranta in decembrie sunt cele obligatorii legate de salarii, pensii si obligatiile internationale, respectiv dobanzile si ratele la datoria publica si cofinantarile pentru fonduri europene. La toate celelalte cheltuieli, Finantele fac evaluari de oportunitate si incearca sa economiseasca de unde se poate. "Probabil ca va fi nevoie de economii de 1-2 miliarde de lei (250-500 mil. euro - n. red.) in decembrie", a spus ministrul. Aceasta ar insemna in jur de 10% din cheltuielile programate in decembrie, conform estimarilor ZF.
In aceste conditii, urmeaza sa fie revizuit bugetul pentru 2009, in sensul scaderii veniturilor si cheltuielilor cu 5-10%, precum si indicatorii macroeconomici pe care a fost fundamentat.
Ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian, a explicat ca au fost luate masuri de preventie pentru situatia in care deficitul bugetar s-ar apropia de 3% din PIB, in conditiile in care se astepta la un impact al crizei financiare asupra economiei.
"Prima masura a fost ca am redus la inceputul anului deficitul bugetar la 2,3% din PIB, ca sa avem o rezerva pana la 3% din PIB in situatia in care efectele crizei se vor vedea si in Romania. A doua masura a fost introducere unui criteriu de limita a cheltuielilor, astfel ca in nicio luna nu am permis limite mai mari de cat media lunilor precedente", a explicat Vosganian.
Astfel, in situatia in care fara a lua in seama cresterile suplimentare de PIB ale acestui an, veniturile s-ar fi situat la nivelul mediei anului 2008 pe ultimele trei luni, Romania ar fi terminat anul cu un deficit de 2,3% din PIB.
Varianta moderata a MEF era ca veniturile sa nu inregistreze cresteri suplimentare. "N-am avut in vedere o reducere a veniturilor fata de media primelor noua luni", spune Vosganian.
Din pacate insa, incepand cu luna octombrie, s-a vazut ca o scadere, nu fata de cresterile neprevizionate de PIB, de la 6,5% la 9,1%, ci fata de media primelor 9 luni. "S-a rupt corelatia cu PIB: PIB a crescut, dar nu s-a incasat."
In ultimii ani cheltuielile publice au urcat abrupt in noiembrie si decembrie, cand sunt decontate platile pentru proiectele derulate, iar administratiile publice urgenteaza finalizarea planurilor de achizitii.
Acum insa, chestiunea nu este legata de faptul ca s-au scapat cheltuielile de sub control, problema fiind legata de neincasarea veniturilor. "Administrarea cheltuielilor a fost corecta, nu este problema din anii trecuti. In plus, unele din arieratele de acum s-ar putea sa se recupereze in trimestrele I si II de anul viitor. Nu se poate spune ca toti astia sunt bani pierduti", a spus Vosganian.
Finantele vor prezenta Guvernului o situatie a cheltuielilor programate in decembrie, pentru a vedea unde se pot face unele reduceri, exceptand cheltuielile obligatorii legate de salarii, pensii, cofinantare si datorie publica. Vosganian a explicat ca Finantele incearca sa diminueze cheltuielile intre 1-2 mld. lei pe decembrie, urmand sa analizeze si ce resurse sunt pe administrare.
Trezoreria nu intentioneaza sa iasa pe piata externa si sa lanseze eurobonduri, alternativele luate in calcul fiind piata interna si institutiile financiare internationale. Vosganian a dat asigurari ca exista finantare, dar se incearca "economisirea stocului in valuta".
"Daca economisim la buget 2 mld. lei in decembrie, suma programata a emisiunilor pentru decembrie se reduce la 5 mld. lei. Am in valuta peste 3 mld. lei si titluri vreau sa vand cel putin 2 mld. lei si ceva... Daca merg pe programul obisnuit", a explicat ministrul finantelor.

Vom putea "sa rasuflam usurati" in clipa in care bancile vor incepe sa dea drumul la creditare si in clipa in care Banca Nationala, pe modelul Bancii Centrale Europene, va reduce dobanda de politica monetara.
 
Vosganian spune ca vom putea "sa rasuflam usurati" in clipa in care bancile vor incepe sa dea drumul la creditare si in clipa in care Banca Nationala, pe modelul Bancii Centrale Europene, va reduce dobanda de politica monetara. "Cand BNR, vazand ce se intampla in exterior, va stabili ca sunt intrunite conditiile reducerii dobanzii de politica monetara si se vor redeschide creditele. Atunci bancile vor incepe sa realimenteze sistemul. Atunci putem spune ca am scapat."
Referindu-se la bugetul pentru 2009, Vosganian sustine ca este posibil sa fie nevoie de o revizuire la nivelul veniturilor si cheltuielilor, in conditiile in care initial a fost avuta in vedere o varianta moderata fata de primele noua luni ale anului 2008.
"Este posibil sa trebuiasca sa revizuim limitele de venituri si cheltuieli, adica sa le reducem, inclusiv indicatorii macroeconomici pe care este fundamentat. Evaluarea de venituri are in vedere continuarea unei crize de lichiditate in primele doua trimestre ale anului 2009 si pentru a preintampina problemele de refinantare trebuie sa avem o viziune precauta. Dat fiind ca realitatile economice europene sunt atat de impredictibile, este bine ca nivelul veniturilor sa fie facut la o formula precauta", a explicat Vosganian.
Astfel, atat veniturile, cat si cheltuielile ar urma sa fie diminuate cu 5% si 10%, dar ministrul finantelor nu a estimat deficitul nici pentru acest an, nici pentru 2009, dar Parlamentul viitor este cel care va decide.
Vosganian spune ca este nevoie de impulsionarea consumului, dar de o impulsionare mai puternica a investitiilor, inclusiv publice, pentru iesirea din situatia actuala.
Care este cel mai mare risc acum pentru Romania? Ministrul Finantelor afirma ca riscul cel mai mare vine "din exterior". "Romania era o tara care nu avea riscuri in mecanismele de finantare. Singurele riscuri pentru noi provin din exterior si toate riscurile care ne-au afectat in ultimii 2 ani au venit de afara", a spus Vosganian, referindu-se la evolutia inflatiei din 2007 determinata de scumpirea alimentelor si a energiei si acum la criza financiara.
"In Romania mecanismul de functionare al economiei s-a imbunatatit. Au scazut arieratele, inflatia este in scadere. Singurele riscuri vin din cele doua piete si din deficitul de cont curent, care ne leaga de strainatate. Riscul major este sa persiste ceea ce se intampla pe pietele financiare si economice internationale."
Posibil, dar pe de alta parte se poate spune ca si efervescenta economiei romanesti din ultimii patru ani, cand au intrat 75% din stocul de 45 miliarde de euro investitii straine, vine tot "din exterior".
Este mai grea acum situatia decat in 1999, cand Romania era sa intre in incapacitate de plata din cauza suprapunerii unor scadente la datoria externa?
"In niciun caz. Este foarte departe situatia de acum de cea de atunci. Atunci rezerva era egala cu serviciul datoriei publice, acum rezerva de la BNR este mai mare decat toata datoria publica", intervine Stefan Nanu, directorul Directiei Trezorerie si Datorie Publica.
Daca ritmul de neincasare al veniturilor se va mentine, vor trebui majorate impozitul pe venit sau TVA? "Intrebati Guvernul viitor. Preferam in prezent sa reducem cheltuielile decat sa majoram taxele. Au fost luate masuri legate de cheltuieli in noiembrie si octombrie. Cheltuielile erau previzionate in corelatie cu cresterea veniturilor. Toate datele de acum sase luni aratau ca veniturile vor continua sa creasca."
Avand in vedere ca bancile se implica foarte greu in finantarea proiectelor de investitii, poate avea Ministerul Finantelor in vedere reintrarea la garantarea unor proiecte (cum a fost cazul Marriott, de exemplu)? "Acum nu mai putem sa mergem decat pe legea ajutorului de stat. Am marit marit plafonul de cinci ori in bugetul pe 2009, de la 200 mil. lei la 1 miliard de lei si-l mai marim daca este nevoie".
Care sunt atuurile Romaniei in acest moment?
"Romania are in continuare crestere economica spre deosebire de tarile vecine, care sunt in stagnare sau recesiune si s-ar putea ca in continuare investitiile, banii sa vina de acolo aici. Avem si cred ca-si va reveni atuul legat de dobanda. Dupa putina vreme, atunci cand in strainatate criza financiara se va mai potoli, bancile straine vor reincepe sa plaseze bani in Romania, pentru ca este mai avantajos decat in alte tari. Avem si un serviciu al datoriei foarte mic, nu exista niciun varf anul viitor."
Mai mult, crede Vosganian, este foarte posibil ca pe fundalul acestei situatii sa existe un efect favorabil asupra inflatiei si deficitului de cont curent.
"In 2009 este posibil ca piata energetica sa nu puna presiune pe inflatie, ceea ce va fi o mare sansa pentru atingerea tintei", a spus Vosganian.
La sfarsit de mandat, Varujan Vosganian s-a aratat excedat de platile pe care a trebuit sa le faca bugetul cu salariile si pensiile "speciale", ale ofiterilor din armata, interne, servicii secrete, ale magistratilor.
Intr-adevar, conform unui calcul al Ziarului Financiar, statul sustine peste 300.000 de pensii speciale de la buget, care costau la nivelul anului 2007 un miliard de euro, adica 15% din bugetul public de pensii din acel an, care sustinea in total 6 milioane de pensionari.
 
""Marea problema a bugetului Romaniei este legata in primul rand de salarizare"
 
"Marea problema a bugetului Romaniei este legata in primul rand de salarizare si salarizarea aduce dupa ea si sistemul de pensii, pensii speciale care merg umar la umar cu salarizarea, incat s-a ajuns ca la unele compartimente - interne, aparare, magistratura - salariile si pensiile sa reprezinte 70-80% din totalul bugetului. Practic bugetul Apararii este un buget de asigurari sociale. 70% din buget sunt salarii si pensii", a spus ministrul.
El se declara ministrul care a platit bani in contul guvernelor anterioare. "Am platit un an si jumatate oalele sparte ale imperfectiunilor legislative ale anilor precedenti, miliarde de lei: procese castigate in instanta de salariati bugetari. Numai la magistrati am platit 1 mld. lei, adica 0,2% din PIB, pentru sporuri castigate in justitie, precum si bani pentru procese pierdute la CEDO (Curtea Europeana a Drepturilor Omului - n.red.), despagubiri (Cadrilater, Basarabia, Bucovina, Fondul Proprietatea, pentru Dacia). Acestia sunt bani pe care nicio guvernare anterioara nu i-a avut de platit. Exercitiul bugetar a fost grevat de aceste cheltuieli, nu spun ca sunt bune sau rele. De exemplu, Dacia e o masura buna dar trebuia facuta acum 15 ani, nu acum", a conchis ministrul.
 
Bilant de mandat
A fost benefica unificarea ministerului economiei cu cel al finantelor? "A fost creat un fel de minister al dezvoltarii economice, astfel incat mesajul economic si conceptia economica s-au concentrat intr-un minister ce a pus amprenta pe stimularea investitiilor si absorbtia de investitii straine". Dar ati fost perceput mai mult ca un ministru al finantelor decat al economiei. "Esti unde iti place sa fii si unde este nevoie sa fii. Ca intr-o cetate asediata, te duci in crenelul care este cel mai expus, desi poate ca tie ti-ar placea sa te duci in donjonul unde te asteapta lautarii. Ca ministru al economiei si finantelor expunerea strategiei internationale a fost pe economie, dar expunerea curenta a fost pe finante."
Primul-ministru a evocat de curand situatia slaba a capitalului romanesc. In delegatiile in strainatate, ministrii economiei din Franta sau Germania merg insotiti de lideri ai companiilor locale. Ce exemple de manageri sau proprietari de companii romanesti de care ati fost insotit in calatoriile in strainatate aveti? "Evolutia economica si politica (motiuni de cenzura, chemari la Parlament) din Romania nu a lasat loc pentru dezvoltari de genul acesta - vizite cu oameni de afaceri in tari straine. Cu exceptia UE, Bancii Mondiale si road show-ului pentru eurobonduri, am anulat tot (Brazilia, Australia, India, China, Coreea de Sud)", a spus Vosganian. Cum veti ramane in istoria Ministerului Finantelor? "Cred ca acest minister, prin amploarea lui, va ramane in istorie ca fiind cel mai mare minister pe care l-a avut vreodata vreun Guvern al Romaniei de la 1864 pana astazi. Niciodata nu a existat un minister care sa gestioneze mai mult de jumatate din PIB-ul unei tari."
De asemenea, ministrul spune despre acesti doi ani de mandat ca vor reprezenta, cumulat, anii cel mai mari cresteri economice pe care Romania a avut-o si a celei mai mari cresteri in termeni reali a veniturilor si pensiilor. A fost o epoca a bunastarii? "Nu a bunastarii", raceste parametrii Vosganian. "Nu poti vorbi de bunastare cand in Romania salariul maxim al presedintelui este mai mic decat salariul minim din Luxemburg."
Ce-ar fi facut altfel? Ce regreta? "As fi vrut sa fiu ministru macar 24 de ore cu un Parlament majoritar. In cele 24 de ore mi-as fi varsat naduful si as fi luat masuri nepopulare. In Romania este nevoie uneori si de masuri nepopulare. Un Guvern nu este bun numai daca iti spune tot timpul ce se poate. Uneori trebuie sa-ti spuna si ce nu se poate. ~sta este motivul pentru care eu am riscat sa fiu nepopular in mai multe situatii: la taxa auto, la discutia privind tichetele cadou, cand Parlamentul nu m-a sustinut deloc, la salariile profesorilor. Au fost cel putin trei situatii in care eu am avut o atitudine impotriva populismului. Din pacate, n-am putut sa iau si masuri impotriva populismului. Cand spun nepopulare, nu ma refer la faptul ca ar fi fost impotriva poporului roman, ci ca ar fi fost niste masuri impotriva populismului. Mi-ar fi placut ca din pozitia de ministru al economiei si finantelor sa dau o lectie populismului. Nu am putut s-o fac pentru ca Parlamentul a fost foarte sensibil la populism. Populismul a fost muzica dupa care a dansat Parlamentul." Care Parlament insa l-a votat si apoi l-a sustinut pe ministrul Vosganian, votand Guvernul Tariceanu, in cei aproape doi ani de mandat.

 

AFACERI DE LA ZERO