În cursul dimineţii, va trebui trimis Parlamentului programul de guvernare al cabinetului condus de Ilie Bolojan. Gândul a obţinut pe surse documentul care este finalizat în urma unor negocieri intense între liderii partidelor.
După cum a anunţat şi premierul desemnat, duminică, Programul de guvernare este construit pe trei piloni fundamentali:
-Ordine în finanţele publice, ca bază pentru evitarea unei crize economice şi pentru recâştigarea încrederii investitorilor, a pieţelor şi a cetăţenilor;
-Bună guvernare, ca motor al reformei statului: o administraţie eficientă, responsabilă şi adaptată nevoilor actuale;
-Respect pentru cetăţeni, exprimat prin echitate, anularea beneficiilor exagerate, servicii publice de calitate şi politici sociale oneste, care susţin munca, nu dependenţa.
Potrivit documentului, primul pilon vizează punerea în ordine a finanţelor publice.
„România nu mai poate funcţiona cu costuri de creditare atât de mari, cu un deficit bugetar de peste 9 % şi cu o dinamică a cheltuielilor publice care nu mai ţine cont de venituri”, se arată în document.
Capitolul doi prezintă înăsprirea legislaţiei privind evaziunea fiscală şi executării silite – criminalizarea evaziunii fiscale.
Creşterea veniturilor la bugetul de stat şi combaterea evaziunii fiscale
1. ANAF, Antifraudă, VAMA plasate în afara algoritmului politic şi supuse reorganizare, indicatorilor de performanţă. Finalizarea digitalizării. Controale pe baza analizelor de risc;
2. Înăsprirea legislaţiei privind evaziunea fiscală şi executării silite – criminalizarea evaziunii fiscale;
3. Parteneriat cu cetăţenii pentru combaterea evaziunii fiscale;
4. Legea insolvenţei modificată – înăsprirea regimului şi evitarea insolvenţelor în cascadă;
5. Combatere evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume şi fructe, importuri în relaţia cu Asia (Portul Constanţa, Vămi);
6. Combaterea evaziunii fiscale în industria de servicii;
7. Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariuri şi a tranzacţiilor bancare asociate acestora. Descentralizarea autorizării şi taxării către autorităţile locale;
8. Taxarea câştigurilor din criptomonede şi a celor de la bursă;
9. Taxarea închirierii proprietăţilor pe termen scurt (AirB&B, Booking, platforme naţionale, etc.);
10. Taxarea veniturilor de pe platformele social media (Facebook, Tiktok, Youtube, etc);
11. Eliminare facilităţilor de TVA la tranzacţiile imobiliare;
12. Fiscalizarea obligatorie a tuturor activităţilor care beneficiază de programe de sprijin guvernamental;
13. Analiză excepţiilor fiscale şi corectarea acestora;
14. Sediu fiscal în România pentru companiile din comerţul electronic, aerian;
15. Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată;
16. Reducerea deductibilităţii pentru categorii de cheltuieli care facilitează diminuarea profitului;– (ex cheltuieli de consultanţă a companiilor mamă pentru sucursale, etc).
Măsurile pentru consolidarea fiscală
Viitoarea coaliţie de guvernare şi viitorul premier au următoarele obiective pentru ajustările de taxe:
Creştere cotă redusă de la 5% la 9% (energie lemne de foc). Creşterea restului cotelor reduse la 19% (fără alimente şi medicamente);
Creştere accize cu 10%;
Impunere CASS la pensiile de peste 4.000 de lei;
Creştere impozit pe dividende şi profit la 16%;
Creşterea impozitului pe proprietate la persoane fizice (jalon PNRR), (corelare cu piaţa imobiliară);
Taxare Ecologică (jalon PNRR);
Creşterea valorii pentru taxa de rovinietă.
