Eveniment

„Vrem reducerea CAS, dar nu cu preţul creşterii altor taxe pentru acoperirea deficitului“

La consultările preşedintelui Traian Băsescu (dreapta) au participat (de la stânga la dreapta): Valeriu Nistor, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Americane (AmCham), Angela Roşca, membru al Consiliului Investitorilor Străini, Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Steven van Groningen, membru al board-ului Consiliului Investitorilor Străini,  şi Radu Merica, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane,

La consultările preşedintelui Traian Băsescu (dreapta) au participat (de la stânga la dreapta): Valeriu Nistor, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Americane (AmCham), Angela Roşca, membru al Consiliului Investitorilor Străini, Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Steven van Groningen, membru al board-ului Consiliului Investitorilor Străini, şi Radu Merica, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane,

Autor: Iulian Anghel, Valentina Postelnicu

18.07.2014, 00:07 603

Mediul de afaceri – reprezentat mai degrabă de companiile străine din România – s-a întâlnit ieri la Cotroceni cu preşedinele Traian Băsescu pe marginea legii de reducere a CAS aflată acum la promulgare, oamenii de afaceri spunând că agrează măsura dar sunt îngrijoraţi de posibilitatea ca ea să adâncească deficitul care va trebui acoperit de noi taxe.

La consultările cu preşedintele României au participat Steven van Groningen, membru al board-ului Consiliului Investitorilor Străini, Valeriu Nistor, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Americane (AmCham), Angela Roşca, membru al Consiliului Investitorilor Străini, Radu Merica, preşe­dintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane, şi Florin Pogonaru, preşe­din­tele Aso­cia­ţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Preşedintele Traian Bâsescu nu a precizat, până la închiderea ediţiei, dacă şi-a formulat vreun punct de vedere, dacă va promlga legea sau o va retrimite parlamentului. Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank şi reprezentant al investitorilor străini a declarat după întâlnirea cu şeful statului că există un risc şi că îi îngrijorează ce se va întâmpla dacă, după reducerea CAS bugetul va rămâne un deficit mare.

Potrivit calculelor guvernului efortul bugetar necesar pentru reducerea CAS este de cinci miliarde de lei. Potrivit caleulelor Consiliului Fiscal, reducerea CAS va conduce la majorarea deficitului de pensii la 19 miliarde de lei (peste 3% din PIB).

„Organizaţiile oamenilor de afaceri sunt, de principiu, de acord cu reducerea CAS, dar, în comun cu preşedintele, ne îngrijorează ce se va întâmpla dacă vom rămâne cu un deficit bugetar care este relativ mare“, a declarat Groningen.

El a explicat că un deficit bugetar mare se va acoperi tot din taxe, iar aceasta este o îngrijorare, chiar dacă reducerea CAS ar avea beneficii importante. „Important nu este doar să reducem CAS, dar să înţelegem ce impact va avea pe bugetul ţării.“ Pe de altă parte, oamenii de afaceri sunt îngrijoraţi şi de ipoteza modificării codului fiscal în sensul creşterii contribuţiilor locale.
 

Guvernul nu renunţă la majorarea taxelor locale

Modificat deja de peste 100 de ori în zece ani de existenţă, Codul fiscal ar urma să sufere încă o schimbare, la câteva săptămâni doar de la anunţul făcut de Ministerul de Finanţe referitor la finalizarea procesului de rescriere a lui, după cum indică ultimele date.

Nu este vorba, de această dată, despre reducerea CAS cu cinci puncte, ci despre schim­bări care privesc majorarea de taxe locale. Proiectul a fost retras de pe site-ul Ministerului Finanţelor sâm­băta trecută, la solicitatea lui Victor Ponta, dar nu s-a renunţat la el. Agenţia Mediafax relatează că  Ministrul Finanţelor a transmis miercuri miniştrilor, pe suport electronic, un nou proiect de modificare a Codului Fiscal, cu mici modificări faţă de cel retras săptămâna trecută, fără să-l mai publice pe site. Prin urmare, nu se renunţă la majorarea taxelor locale şi a celor pe proprietate (locuinţe şi maşini). De la venirea la guvernare, actualul guvern a făcut un singur pas spre micşorarea taxelor – a redus TVA la pâine la 9%, iar discuţia despre reducerea CAS capătă din ce în ce mai mult aspect electoral, cu cât Ministerul Finanţelor şi ministrul de resort Ioana Petrescu refuză să spună public care sunt sursele de acoperite a deficitului de cinci miliarde de lei anual rezultat din reducerea CAS, pe motiv că acestea „nu sunt date publice“.

În rest, de doi an de când se află la guvernare, guvernele lui Victor Ponta au majorat impozitele agricole, accizele pe bunurile considerate de lux, au pus o nouă acciză suplimentară de 7 eurocenţi la litrul de combustibil sau au instituit celebra taxă pe stâlp. Acum, pentru a da proiectului de modificare a Codului fiscal o tentă „socială“, Ministerul Finanţelor nu va mai majora impotitul pe maşinile mici cu o capacitate cilindrică de până în 1.600 centimetri cubi, însă toate celelalte taxe pe propriatete vor creşte, aşa cum prevedea proiectul retras săptămâna trecută.Astfel, proiectul prevede o creştere a impozitului de la 18 lei la 30 lei/200 cmc pentru maşinile cu o capacitate cilindrică cuprinsă între 1.601 cmc şi 2.000 cmc inclusiv. Pentru autoturisme cu o capacitate cilindrică între 2.001 cmc şi 2.600 cmc inclusiv, impozitul va scădea însă, de la 72 lei la 60 lei/200 cmc, scăderea continuând şi pentru maşini cu motoare mai mari.

De asemenea, impozitele şi taxele locale vor fi indexate în continuare o dată la trei ani în funcţie de inflaţie, dar nu de către guvern, ca în prezent, ci direct de primării, şi vor putea fi majorate în fiecare an cu până la 50% faţă de acest nivel, comparativ cu nivelul maxim de 20% permis de normele actuale.

Dar, oficial, despre aceste modificări nu se mai vorbeşte.

 

„Nu modificaţi Codul fiscal fără consultarea mediului de afaceri“

Reprezentanţii investitorilor consideră că retragerea de pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice a proiectelor Codului Fiscal şi a celui de Procedură Fiscală fără consultarea mediului de afaceri, generează suspiciuni serioase cu privire la conţinutul final al acestor documente. „Retragerea acestor proiecte fără consultarea mediului de afaceri şi a părţilor afectate de modificările propuse, este de natură a genera suspiciuni serioase cu privire la conţinutul final al acestor documente.“

Organizaţiile reunite sub egida Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR) susţin proiectul de rescriere a Codului Fiscal şi doresc ca acest proces să fie transparent şi deschis“, arată Coaliţia pentru Dezvoltarea României care reuneşte majoritarea camerelor de comerţ bilaterale din România, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Consiliul Invesitorilor Strâini (CIS) şi Romanian Business Leaders. Oamenii de afaceri reamintesc autorităţilor române faptul că acest proiect de rescriere a Codului fiscal are o istorie marcată în principal de momente de blocare, iar modificările legislative adoptate în ultima perioadă nu au fost supuse unui proces de consultare, înfluenţând într-o extrem de mare măsură predictibilitatea şi stabilitatea cadrului economic autohton în integralitatea sa.

„Apreciem dorinţa autorităţilor române de a limita extinderea poverii fiscale şi de a adopta măsuri care să contribuie la continuarea creşterii economice, însă atrage atenţia că aceste deziderate de o importanţă crucială pentru schimbarea fundamentală a mediului economic actual pot fi atinse doar printr-o cooperare constantă cu mediul de afaceri şi societatea civilă“, menţionează Coaliţia pentru Dezvoltarea României. Prin urmare, CDR solicită autorităţilor repunerea spre analiză şi dezbatere publică a proiectelor privind Codul fiscal şi a celui de Procedură fiscală.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO