Eveniment

Zbuciumul fiscal este temperat de alegeri, dar ce urmează din 2021, când statul are nevoie de bani la buget ca să ţină în frâu deficitul şi UE vrea taxe noi şi nivel minim de impozit pe profit? EY: România nu este pregătită pentru impozitul progresiv; cota unică a servit României bine în ultimii 17 ani. 2021 va fi anul controalelor fiscale

Zbuciumul fiscal este temperat de alegeri, dar ce urmează din 2021, când statul are nevoie de bani la buget ca să ţină în frâu deficitul şi UE vrea taxe noi şi nivel minim de impozit pe profit? EY: România nu este pregătită pentru impozitul progresiv; cota unică a servit României bine în ultimii 17 ani. 2021 va fi anul controalelor fiscale

Autor: Răzvan Botea, Iulian Anghel

17.09.2020, 17:30 686

♦ Facilităţile din IT nu ar trebui scoase pentru că au ajutat la dezvoltarea sectorului.

Toamna va fi liniştită din punct de vedere fiscal, deoarece alegerile locale (27 septembrie) şi ale­ge­rile generale de la sfârşitul anului temperează tendinţa politicului de a creşte taxe sau de a elimina facilităţi, chiar dacă bugetul de stat se află sub presiuni puternice.

După ce alegerile se vor fi încheiat, există câteva scenarii pentru ca Finanţele să colecteze mai mulţi bani şi printre ele se află introducerea cotei de impozitare progresivă,  creşterea impozitului pe profit sau eliminarea unor facilităţi fiscale, cum ar fi cele acordate în IT. Cea mai de dorit şi fără impact în businessul românesc şi pentru consumatori este creşterea încasărilor la stat din TVA prin in­for­matizarea auto­rităţii fiscale, a spus Alex Milcev, partener EY, în cadrul unei conferinţe organizate de companie.

„Menţionez acel VAT Gap.  Am văzut raportările Comisiei Europene, ale Consiliului Fiscal. Avântul de informatizare datorită pandemiei este o şansă reală pentru creşterea colectării fără să crească taxele. Este cea mai sigură şi cea mai simplă sursă de colectare a taxelor fără ca măsura să-i afecteze pe consumatori mediul de afaceri“, a spus Alex Milcev, liderul departamentului de asistenţă fiscală şi juridică din cadrul EY România.

Pe de altă parte, Uniunea Euro­peană se pregăteşte să introducă taxe, la nivel european, pentru com­pa­nii - taxe care vor ajunge în bugetul Uniunii Euro­pene destinat relansării econo­mice, alături de contribuţiile statelor membre.

„Next Generation, un program de 750 mld. euro al Uniunii Europene, s-a lansat repede. Finanţarea masivă vine din contribuţia statelor membre, din împrumuturi bancare şi o să mai vină dintr-un sistem de taxe noi, care vor fi introduse prin regulamente sau direc­tive“, a spus Mihaela Mitroi, liderul acti­vităţii de consultanţă fiscală şi juridică din EY România. Sunt avute în vedere aici, în principal, companiile din teh­no­logie.

Alte discuţii în Comisia Europeană atacă tema introducerii unui nivel de impozitare minim în statele membre. Ministerul de Finanţe a emis zilele trecute un comunicat de presă prin care exprima faptul că România nu susţine trecerea de la unanimitate de voturi la majoritate pentru adoptarea politicilor fiscale la nivel european. Printre rânduri, Ministerul de Finanţe spune, practic, că România nu este dispusă să crească nivelul de impozitare la nivelul celor din Occident şi să piardă astfel un avantaj pentru atragerea de investiţii în România. Im­po­zitul pe profit de 16% în România este mic în comparaţie cu cel din alte state: 33% în Franţa sau 30% în Germania. Alte ţări din regiunea României au impozite şi mai mici pe profitul companiilor: 10% în Polonia şi 9% în Bulgaria.

Mihaela Mitroi, EY România: Anticipăm că în 2021 contribuabilii să se aştepte la inspecţii fiscale mai dese şi mai aplicate. 2021 o să fie anul controalelor fiscale

„Toate ţările, fără excepţie, sunt într-o gaură fiscală şi s-ar putea în acest sens să asistăm la crearea un sistem uniform de taxe în Uniunea Europeană“, a mai spus Alex Milcev.

Mulţi economişti cred că slăbiciunea Uniunii şi a zonei euro pleacă de la lipsa unei coerenţe fiscale: există o monedă unică, o politică monetară valabilă, prin urmare, dar nu şi o politică fiscală comună. Este de notorietate acuzaţia actualului preşedinte francez Emmanuel Macron la adresa Poloniei – acuzaţii făcute în campania electorală care l-a propulsat în fruntea Republicii Franceze. Macron a acuzat Polonia şi, prin extensie, estul european de „dumping fiscal“, după ce o fabrică a americanilor de la Whirlpool s-a „relocat“ din Franţa în Polonia, pentru a beneficia de taxe mai reduse.

Prin urmare, povestea este veche şi spinoasă. Ea are însă o puternică încărcătură politică. Iar politica este şi virtutea şi slăbiciunea democraţiilor. Ţările estului european au o fiscalitate redusă, un atu pentru atragerea investiţiilor. Dar o fiscalitate redusă înseamnă şi bani puţini la buget – ceea ce se traduce, în practică, în lipsa autostrăzilor, în construirea a 7 km de linii de metrou în zece ani. În plus, în România, criza medicală s-a suprapus peste nivelul foarte ridicat al deficitului fiscal, ca urmare a politicilor de creştere a economiei prin consum. România a avut anul trecut cel mai mare deficit fiscal din UE – este singura ţară împotriva căreia a fost deschisă în acest an procedura de deficit excesiv (desigur, acum Tratatul de la Maastricht este suspendat, dar pandemia va trece, iar revenirea la reguli va fi din nou în actualitate).

Aşadar, deficitul se adaugă la da­to­rie – o datorie publică ce a crescut e­norm în prima jumătate de an: plus 71 mld.lei, până la 444 mld. lei (42% din PIB, de la 35% din PIB în decembrie 2019). Deficitul şi, prin urmare, datoria cresc în urma creşterii cheltuielilor. Iar unii economişti spun că, de vreme ce problema echilibrului venituri/cheltuieli este la cheltuieli, acolo trebuie să fie şi cheia. Doar că aceste cheltuieli sunt „rigide“. Pensiile, salariile bugetarilor, dobânzile la datorie, au însemnat, la şapte luni, 153 de miliarde de lei, la venituri totale de 175 mld. lei. Altfel spus, 88% din veniturile totale ale statului, la şapte luni, s-au dus în salarii, pensii şi dobânzi. Bugetul consolidat a primit de la UE, la şapte luni,

10 mld.  lei. Iar plata dobânzilor la datorie a însemnat chiar 10 miliarde de lei, în aceeaşi perioadă. Nemaivorbind aici de contribuţia României la bugetul UE de 1,4 mld. euro, la şapte luni.

Alex Milcev, EY România Toate ţările, fără excepţie, sunt într-o gaură fiscală şi s-ar putea în acest sens să asistăm la crearea un sistem uniform de taxe în Uniunea Europeană

Aşa că, după alegeri, taxele vor fi cartoful fierbinte din mâna oricărui partid ce va ajunge la Palatul Victoria. La ce renunţi? La nişele fiscale? La cota unică a impozitării pe salarii sau pe profit? Cine va plăti darul la o nuntă care durează de câţiva ani?

În plan intern, introducerea unui impozit progresiv nu este fezabilă în acest moment, este părerea lui Alex Milcev: „Opinia mea este că renunţarea la cota unică este o direcţie spre care nu trebuie să mergem. România nu este pregătită de impozit progresiv. Sistemul este foarte complex şi presupune un sistem informatic foarte stabil şi foarte bine pus la punct. Este un sistem încărcat de deduceri, scutiri, facilităţi. Cota unică în ultimii 17 ani a servit României foarte bine şi cred că este o idee care nu ar trebui abandonată.“

O altă zonă fiscală la care ar putea umbla guvernul pentru a mai aduce bani la bugetul de stat în 2021 este eliminarea facilităţilor fiscale din diferite sectoare, cum ar fi IT-ul sau construcţiile. Programatorii din IT sunt scutiţi de impozitul pe venit, la fel şi toţi angajaţii din construcţii.

„Legat de facilităţi, zona de IT, care a crescut exponenţial, a fost foarte mult ajutată de această scutire şi renunţarea la ea ar ştirbi credibilitatea. Facilităţile fiscale din construcţii nu sunt atât de mari, IT-ul este de departe sectorul care beneficiază de cele mai mari scutiri. În construcţii sunt mai mulţi oameni, dar remuneraţia din IT este mult mai mare.“

Consultanţii EY mai cred că în 2021 va creşte rata inspecţiilor fis­cale, tot ca parte din efortul statului de a colecta mai mulţi bani la buget. „An­tici­păm că în 2021 contri­bua­bilii să se aştepte la inspecţii fiscale mai dese şi mai aplicate. 2021 o să fie anul controalelor fiscale.“

AFACERI DE LA ZERO