Săptămâna trecută, Alexandrescu afirmase textual: "Nimeni nu este obligat să-şi spună codul numeric personal la recensământ dacă dintr-un motiv sau altul nu doreşte să o facă. Oricine poate şi va fi recenzat chiar şi în absenţa acestui CNP, iar cei care refuză să-l divulge recenzorului nu riscă absolut nicio sancţiune".
INS nu a reacţionat decât luni, dar nu a ieşit tranşant să infirme declaraţia decât ieri când purtătorul de cuvânt al institutului, care era şi purtătorul de cuvânt al procesului de recensământ, a fost demis din această poziţie.
Şeful INS a precizat că persoanele care refuză să-şi declare codul numeric personal la recensământ vor fi amendate conform legii.
Ce se va întâmpla cu cei care, în urma declaraţiilor purtătorului de cuvânt nu şi-au declarat CNP-ul? Vor primi încă o dată vizita recenzorului şi, dacă nu-şi declară codul numeric vor fi amendate, a insistat Voineagu. Ce se întâmplă cu acele persoane care nu vor mai fi găsite acasă de recenzori pentru a completa dosarul cu CNP-ul? Şi acestea vor fi amendate a susţinut Voineagu.
Iată cum o chestiune care nu trebuia să apară în această discuţie se poate transforma într-o problemă pentru populaţie, de fapt pentru toţi aceia care, în urma informaţiilor transmise de reprezentantul INS, nu au dat recenzorilor codul numeric personal.
Câţi sunt dintre aceştia? INS nu ştie, dar ştirile venite din ţară arată că problema este una majoră. Astfel, potrivit Mediafax, care îl citează pe directorul Direcţiei de Statistică din Constanţa Enache Buşu, în acest judeţ jumătate din cele peste 300.000 de persoane recenzate nu au vrut să-şi declare CNP-ul. El susţine că recenzorii se vor întoarce să completeze formularele, dar admite că va fi extrem de greu pentru că recenzorii vor intra în criză de timp.
Secretarul municipiului Ploieşti Oana Iacob a arătat, citată de Mediafax, că mii de locuitori ai municipiului Ploieşti au refuzat să furnizeze recenzorilor CNP-ul, în vreme ce directorul Direcţiei Judeţene de Statistică Bistriţa-Năsăud Mircea Chira spune chiar că, după apariţia "dezinformării" că CNP-ul nu trebuie declarat obligatoriu, unii dintre recenzori au renunţat să-l mai ceară.
Şeful Direcţiei Judeţene de Statistică Sibiu Liviu Boloş a venit cu o nouă perspectivă, afirmând că, în cazul persoanelor care refuză să declare CNP-ul acesta va fi luat de la Serviciul de Evidenţă a Populaţiei, în baza unui protocol care urmează să fie încheiat la nivel naţional.
Prefectul de Dolj a cerut populaţiei judeţului să-şi declare codul numeric personal cu următorul argument: "CNP-ul nu este moştenit genetic, ci ni-l dă statul, astfel că statul se poate folosi de el". Chiar aşa să fie? Săptămâna trecută, PSD a cerut populaţiei să nu-şi declare codul numeric personal pe motiv că partidul de guvernământ va folosi aceste date pentru a frauda viitoarele alegeri. Două zile mai târziu, purtătorul de cuvânt al INS afirma că nedeclararea acestui element nu atrage sancţiuni, deşi înainte cu o zi Statistica afirmase că declararea CNP-ului este obligatorie. Această declaraţie a purtătorului de cuvânt a fost făcută sâmbătă, dar INS nu a infirmat-o decât luni, fără însă ca ştirea să aibă ecou decât marţi, când şi Ministerul de Interne a intervenit şi a susţinut că declararea codului numeric personal este o obligaţie şi neachitarea ei se sancţionează.
Dacă luăm în calcul că peste 20% din gospodării au fost recezate în primele trei zile de recensământ, asta poate însemna că peste un sfert din populaţie a fost recenzată în zilele de confuzie în care ba s-a ştiut, ba nu s-a ştiut că declararea codului numeric personal este o obligaţie.
De ce cere INS codul numeric personal? Într-un interviu video pentru ZF, şeful INS Vergil Voineagu a explicat acum o săptămână că instituţia are nevoie de aceste date pentru a fi prelucrate strict statistic în sensul de a determina migraţia internaţionă, dar şi ca măsură de asigurare a exhaustivităţii datelor înregistrate şi de verificare a calităţii lor.
Ieri el a spus că purtătorul de cuvânt al INS şi-a exprimat din grabă şi din pregătire insuficientă un punct de vedere personal că nedeclararea CNP-ului nu este sancţionată.
Populaţia este reţinută în a-şi oferi datele personale şi pentru că nu are încredere în instituţii, dar şi pentru că chiar autorităţile au susţinut cu ceva vreme în urmă că oamenii nu trebuie să dezvăluie oricui date personale pentru a nu fi folosite în scopuri murdare.
Nici INS şi nici Ministerul de Interne nu au venit să ofere date comparative despre modul de organizare a recensământului în alte ţări - să arate, de pildă, dacă în Bulgaria sau Ungaria se cer date precum codul numeric personal. Nici Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene, nu a explicat clar cum se prezintă situaţia în alte ţări, având în vedere că anul acesta recensământul este organizat în toate cele 27 de state ale UE. La solicitarea ZF, Eurostat a precizat doar: "Legislaţia recensământurilor realizate în Uniunea Europeană permite statelor membre să organizeze recensământul după propriile reguli. Eurostat nu dispune de informaţii detaliate pentru fiecare ţară privind organizarea recensământurilor".
Ambele instituţii - INS şi Eurostat - s-au străduit totuşi să convingă populaţia că datele furnizate recenzorilor sunt strict confidenţiale, iar cei care le folosesc în alt scop decât cel statistic vor fi pedepsiţi.
Potrivit Eurostat şi INS, cerinţa de confidenţialitate cuprinde întreaga operaţiune de recensământ care variază de la securitatea formularelor completate ale recensământului atât pe teren, cât şi în timpul procesării datelor, până la protecţia informaţiilor conţinute de rezultate şi diseminate.
Potrivit comunicării INS, în primele şase zile de recensământ (20 octombrie - 25 octombrie) au fost recenzate un număr de 4,9 mil. locuinţe, adică 56,7% din numărul locuinţelor estimate şi un număr de 11 mil. persoane.
O recenzare peste medie se înregistrează în judeţul Vâlcea (64% din locuinţele estimate a fi recenzate), Covasna (63%), Braşov (62,7%) şi Bihor (62,3%). O recenzare sub medie se înregistrează în Bucureşti (43,5%), Ilfov (49,9%) şi Constanţa (51,4%).
Ce se întâmplă dacă nu v-aţi declarat CNP-ul
Sute de mii de persoane nu şi-au mai declarat CNP-ul după apariţia informaţiei că acest lucru nu este obligatoriu.
În cazul în care aţi fost recenzaţi, dar nu aţi declarat CNP-ul veţi mai primi încă o dată vizita recenzorului pentru completarea datelor cu acest detaliu.
Dacă refuzaţi să declaraţi CNP-ul, veţi fi amendaţi.
Dacă nu sunteţi găsiţi acasă de recenzor şi, într-un fel sau altul (unii recenzori îşi afişează la intrarea în clădirile rezidenţiale numărul de telefon pentru a fi contactaţi), nu comunicaţi CNP-ul, veţi fi amendaţi.
Dacă nu v-aţi declarat CNP-ul până la finele procesului de recensământ (31 octombrie), vă puteţi trezi cu o amendă între 2.000 de lei şi 5.000 de lei direct în cutia poştală.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
