Economia României avea la finalul lunii septembrie un efectiv total de 4,74 de milioane de salariaţi, cu 284.000 mai mulţi decât la începutul anului 2007, arată datele Institutului Naţional de Statisică. În cei zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, sectorul industriei a pierdut în total peste 560.000 de locuri de muncă, în timp ce comerţul şi serviciile suport au câştigat fiecare câte peste 200.000 de angajaţi.
„Pierderea sutelor de mii de angajaţi din industrie se datorează închiderii sau diminuării drastice a producţiei din combinatele industriale din ţară. Există o diferenţă semnificativă între ce a fost şi ce este în prezent în special în industria metalurgică şi în industria grea, iar pierderile de joburi s-au făcut în etape”, a explicat Mirela Marinescu, head of executive search în cadrul firmei de recrutare APT. Din toate sectoarele industriei, cea prelucrătoare a pierdut peste 420.000 de joburi în ultimii zece ani, cele mai mari scăderi fiind înregistrate în industria textilă (unde numărul de salariaţi a scăzut cu 137.000 de persoane), în fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente (- 88.000 de joburi) şi industria metalurgică (-71.000 de joburi). Scăderi importante s-au înregistrat în industria extractivă (unde efectivul de salariaţi a scăzut cu circa 84.000 de persoane) şi în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică şi de gaze (-82.000 de joburi).
„În industria textilă s-a redus constant numărul de joburi, cred eu, din cauză că există foarte multe produse aduse din Asia la preţuri foarte mici, iar România nu a mai fost competitivă ca preţ. În industria extractivă a existat o perioadă în care s-a decis să nu se mai susţină de la buget chiar toată pierderea. S-au închis mine, s-au închis diverse companii cu activităţi de extracţie, iar cele care au mai rămas au fost retehnologizate parţial şi au un randament mai bun cu un personal mai puţin”, a mai spus Mirela Marinescu. În ceea ce priveşte domeniile în care s-au făcut cele mai multe angajări în ultimii zece ani, statisticile arată că sectorul „campion” al angajărilor a fost comerţul, unde numărul de salariaţi a depăşit 750.000 de persoane, cu peste 225.000 mai mulţi ca la începutul anului 2007. De asemenea, creşteri importante ale efectivelor de personal s-au înregistrat în ultimii zece ani în sectoarele „servicii administrative şi activităţi de servicii suport” (Ă204.000 de angajaţi), hoteluri şi restaurante (Ă112.000 de angajaţi), construcţii (Ă112.000 de angajaţi) şi informaţii şi comunicaţii (Ă80.900 de angajaţi noi). O creştere semnificativă a fost şi în industria auto, unde creşterea efectivului de angajaţi a fost de circa 80.000 de persoane în ultimii zece ani.
„În zona de servicii a crescut foarte mult numărul de companii şi numărul de angajaţi în companiile existente care oferă servicii de externalizare de tip business process outsourcing sau shared services. S-au deschis multe centre de servicii şi în afara Bucureştiului şi a oraşelor mari şi au intrat în atenţia investitorilor oraşe mai mici, dar care au centre universitare de unde se pot recruta candidaţi”, a mai spus Mirela Marinescu.
În sectorul IT, spune ea, România nu poate să „proceseze” cât business ar putea să aibă, pentru că există un număr limitat de specialişti IT existenţi pe plan local.
„În ultima vreme am văzut că există destul de multe poziţii deschise de către firmele mari străine care activează în zona de agricultură, deci cred că va creşte numărul de angajaţi. Pe viitor, pariez pe zona de IT, dar pe activităţi mai complexe decât cele de suport”.
Numărul de salariaţi din economie a cunoscut fluctuaţii semnificative mai ales în primii ani de după aderare, ca urmare a efectelor crizei economice. Astfel, dacă cel mai mare număr de salariaţi din ultimii zece ani s-a înregistrat în luna septembrie a anului 2008 (când efectivul total era de 4,834 milioane de persoane), cel mai mic a fost înregistrat în ianuarie 2011, când economia număra cu aproape 740.000 de angajaţi mai puţini faţă de perioada de vârf (adică 4,095 milioane de persoane).
