În noiembrie 1998, Ziarul Financiar a ieşit pe piaţă într-o perioadă extrem de cenuşie pentru România, cu o economie care se îneca şi cu o clasă de business care, pe lângă faptul că era redusă, nu era nici privită cu ochi buni. A fost un pariu extrem de riscant.
Adrian Sârbu, fondatorul şi proprietarul Ziarului Financiar, spunea că, încă din anii ’70-’80, în perioada comunistă, citea Time şi Newsweek, celebrele reviste globale, şi încă de atunci visa la un ziar occidental. Cuvântul „ziar” îi era în sânge şi, de aceea, i-a dat, în final numele Ziarul Financiar.
Adrian Sârbu, cel care a lansat pe piaţa media din România Mediafax şi PRO TV, alături de alte produse, s-a dus la Londra, în patria ziarelor, să caute pe cineva de acolo care să vină în România şi să facă un ziar ca Financial Times, un ziar de business mai mult decât unul economic.
Aşa au apărut Joe Cook şi David Short, doi tipi care au lucrat la Financial Times şi The Economist, care, alături de Mihnea Vasiliu, publisher, au lansat ZF pe piaţă. Conferinţa de presă de prezentare a noului ziar a avut loc la BNR, unde a participat guvernatorul BNR Mugur Isărescu. Guvernatorul spunea atunci că România are nevoie de un ziar care să explice ce se întâmplă în economie. Nici guvernatorului nu îi era familiar cuvântul „business”.
Lansarea în faţa comunităţii de afaceri, a elitei economice, politice de atunci a avut loc la Bancorex, cea mai mare bancă a României, în celebra clădire de sticlă de pe Calea Victoriei.
Începutul ZF a fost extrem, extrem de greu, aşa cum a fost începutul businessului românesc. Fiecare îşi căuta un drum într-o societate extrem de complicată, care nu-şi vedea viitorul.
După un an, cei doi englezi au plecat, dar au lăsat în urmă anumite principii care sunt valabile şi astăzi. Iar cel mai important lucru este modul de scriere a unui articol.
La conducerea editorială a ziarului a venit Ilie Şerbănescu, celebrul analist economic, iar ca redactor-şef a fost adus de la Mediafax Cristi Popa, şeful departamentului economic.
La mijlocul anului 2000, a avut loc o altă schimbare: Corina Vasile, în prezent director Raiffeisen Bank, i-a luat locul lui Cristi Popa, iar împreună cu Ilie Şerbănescu l-au adus ca redactor-şef adjunct la ZF pe Cristian Hostiuc, de la Mediafax.
După un an, Ilie Şerbănescu a plecat, ziarul s-a restrâns ca număr de pagini, ca produse, ca tiraj, ca număr de oameni. În locul lui a venit Lucian Mândruţă de la PRO TV, o decizie surprinzătoare a lui Adrian Sârbu, care, în final, s-a dovedit una bună.
În 2002, Corina Vasile a plecat la Raiffeisen, acceptând oferta grupului bancar, iar în locul ei, ca redactor-şef a venit Cristian Hostiuc.
ZF începuse să se închege, ponderea articolelor politice şi sociale scăzuse simţitor, iar în locul lor au apărut articolele de business. Directorii de companii şi antreprenorii începeau să vorbească mai mult despre businessul lor, iar multinaţionalele căutau un loc unde să spună că România are un potenţial mare de creştere şi de aceea investesc aici.
Prin 2003, Lucian Mândruţă a plecat la Antena 1, o decizie de neînţeles. Sorin Pâslaru a devenit redactor-şef adjunct. În 2004, ZF a lansat Business Magazin, o revistă care a avut cel mai mare succes ca timing dintre produsele de print ale Media Pro. Cristian Hostiuc a devenit director editorial, iar Sorin Pâslaru redactor-şef.
Creşterea economică începuse să se instaleze bine în România, investiţiile începeau să fie cuvântul de ordine în business, iar această comunitate a prins putere şi voce.
Ziarul Financiar a fost pe valul boomului economic şi a profitat din plin. Au venit noi generaţii de jurnalişti, s-au deschis noi domenii, au fost lansate noi produse media.
În 2007, Dana Ciriperu a devenit redactor-şef adjunct.
Criza economică, ce începuse să se instaleze din toamna lui 2008, a lăsat urme şi cicatrici în business, dar şi la Ziarul Financiar, care este oglinda a ceea ce se întâmplă în business. Au plecat jurnalişti, echipa s-a restrâns, a apărut internetul, care a schimbat modul şi timpul de reacţie la evenimentele economice.
Când printul a început să se restrângă, pentru că internetul muşca din piaţă, ZF a accelerat organizarea de conferinţe, un domeniu care se deschidea în business.
Anii de criză s-au lăsat cu restructurări, tăieri de salarii, întrebări legate de viitorul presei în forma print. Internetul câştiga teren, dar nu aducea bani.
După 2012, situaţia s-a mai stabilizat, iar partea de conferinţe, cataloage, suplimente a câştigat teren.
În noiembrie 2018, la 20 de ani de la lansare, Ziarul Financiar este cel mai complex produs media din România şi poate din Europa Centrală şi de Est.
