Susţinerea industriei, impozite diferenţiate pentru companiile care fac producţie şi „repornirea” şcolilor profesionale sunt măsurile menite să susţină capitalul autohton, propuse de antreprenorii din Gorj, Dolj, Mehedinţi, Olt şi Teleorman în cadrul conferinţei ZF ANTREPRENORII ROMÅNIEI, desfăşurată ieri la Craiova, unde au participat peste 300 de oamenii de afaceri locali.
Dar cel mai important lucru pe care îl cer este să fie uniţi, să aibă o singură voce, lucru pe care îl realizează abia acum, în condiţiile în care companiile străine au câştigat teren, au deja o voce mult mai puternică în faţa autorităţilor şi pot obţine mult mai multe lucruri.
În Oltenia, o regiune unde capitalul străin are o pondere substanţială în cifra de afaceri totală, prăpastia dintre firmele româneşti şi cele străine s-a adâncit în ultimii ani, având în vedere că numărul de companii cu capital autohton s-a redus în unele judeţe chiar şi cu 40% în ultimii şapte ani, în timp ce numărul de firme a avut o evoluţie pozitivă. Acest lucru se întâmplă chiar în condiţiile în care sud-estul României n-a atras investiţii străine substanţiale.
Astfel, antreprenorii au constatat că cea mai importantă problemă care trage în jos capitalul românesc este lipsa de comunicare şi colaborare.
„Numai uniţi şi ajutându-ne unii pe alţii noi, antreprenorii, putem schimba ceva. De exemplu, la Târgu Jiu, unde am cumpărat fabrica de sticlă Star Glass şi unde vrem să începem un proiect de circa 3 mil. euro, vom lucra doar cu furnizori de bunuri şi servicii din Gorj“, a spus Lelius Stănuşoiu, administratorul Crilelmar, unul dintre cel mai mari producători de mase plastice.
Antreprenorul a fost prezent în cadrul conferinţei „Capitalul privat românesc - o şansă pentru dezvoltarea economică a României“, organizată de ZF împreună cu Banca Transilvania la Craiova. Aceasta este a şasea oprire a proiectului ZF Antreprenorii României, după Timişoara, Sibiu, Piteşti, Braşov şi Iaşi, iar în perioada următoare iniţiativa ZF va continua în cele mai mari oraşe din ţară.
Următoarea oprire a evenimentului va fi la Alba Iulia, pe 7 iunie.
Ideea omului de afaceri gorjan este susţinută şi de Omer Tetik, şeful Băncii Transilvania, cea mai mare bancă cu capital majoritar autohton de pe plan local.
„Oamenii de afaceri trebuie să-şi adune forţele şi să se unească. (...) Băncile, guvernul, Banca Naţională, clasa politică, toţi ar trebui să susţină antreprenariatul dacă vrem ca acesta să producă ceva legitim pentru ţară“, a spus Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, prezent în cadrul conferinţei de la Craiova.
Spre comparaţie cu vestul ţării, regiunea Oltenia nu a atras investiţii străine sau româneşti masive care să ridice fabrici cu mii de angajaţi, iar acest lucru se poate observa şi în cifra de afaceri raportată de judeţe. De exemplu, în Gorj rulajul firmelor depăşeşte cu puţin 7 miliarde de lei, în timp ce în Olt trece de 11 miliarde de lei, iar în Dolj ajunge la peste 19 miliarde de lei (cifre aferente anului 2014, ultimele date disponibile). La polul opus stă Mehedinţi, cu o cifră de afaceri raportată de companii de 2,5 miliarde de lei, cel mai scăzut nivel din ţară. În acest context, antreprenorii propun susţinerea producţiei prin taxe şi impozite diferite faţă de cele aplicate pentru companiile active în comerţ, astfel încât sectorul să atragă mai multe investiţii şi să creeze mai multe locuri de muncă.
„Cred că autorităţile ar trebui să aplice taxe şi impozite diferite pentru producţie şi comerţ. Nu spun că statul trebuie să ne dea tot, ci să stimuleze producţia şi să facă o diferenţă între acest sector şi comerţ, care în multe cazuri înseamnă importuri“, este de părere Cătălin Stroe, administrator al producătorului de utilaje agricole Ruris din Dolj.
Antreprenorii dau exemplu Turciei, care sprijină companiile să producă local şi impozitează mai mult firmele care aduc produse din import. De asemenea, oamenii de afaceri din sud-estul României cred că o reducere a birocraţiei ar putea ajuta producţia, un sector aducător de valoare adăugată.
Cât despre educaţie, antreprenorii din Oltenia susţin opinia celor din Banat şi subliniază faptul că sistemul educaţional este învechit şi că nu este actualizat la cerinţele pieţei. Astfel, companiile nu găsesc forţă de muncă, deşi nivelul şomajului este ridicat.
„Forţa de muncă este o problemă în judeţ. Doljul este al dolea judeţ ca nivel al şomajului după Vaslui, dar să găseşti un muncitor te duce aproape de limita consumului nervos. Nimeni nu vrea să muncească pe un salariu puţin mai mare decât cel minim, toţi vor salarii mari când aud ce salariu mediu pe economie avem la nivel naţional dar atunci când îi pui să facă ceva sau îi întrebi pentru ce-şi doresc acest salariu, spun că nu ştiu nimic din ce vor face, dar vor învăţa“, a spus Virgil Fira, administrator al Moviplast Dolj, companie specializată în producţia de ambalaje. De asemenea, aceştia subliniază că educaţia stă la baza unei economii înfloritoare.
„Trebuie să investim în educaţie dacă vrem să avem medici buni, constructori buni sau bancheri buni“, consideră Omer Tetik.
