• Leu / EUR4.7786
  • Leu / GBP5.7198
  • Leu / USD4.2746
Eveniment

ZF Educaţia la raport: 17.700 de români şi-au pus titlul de „doctor“ pe cartea de vizită în ultimii cinci ani. Numai 10% îl meritau

Autor: Adelina Mihai

08.09.2011, 00:09 4014

Universităţile au devenit în ultimii ani cetăţi închise, în care promovările şi numirile în funcţie ale profesorilor se făceau după gradul de rudenie şi nu după numărul de lucrări ştiinţifice publicate la nivel internaţional. Exigenţele impuse în organizarea examenului de bacalaureat şi topul universităţilor reprezintă primele încercări majore ale Guvernului de a restructura sistemul de învăţământ şi de a pune în valoare competenţele şi rezultatele cercetărilor pe care le obţin cei care formează elita intelectuală a ţării.

Situaţia actuală din universităţi a scăzut interesul profesorilor români pentru realizarea de articole ştiinţifice care să fie publicate în reviste de specialitate recunoscute pe plan internaţional după stan­dardele ISI (insti­tu­ţie recu­nos­cută pe plan internaţional în domeniul monitorizării şi recenzării publicaţiilor ştiinţifice, care realizează un indicator folosit la constituirea unor prestigioase clasamente internaţionale ale uni­versităţilor).

Topul universităţilor româneşti, unul dintre cele mai controversate proiecte din Legea educaţiei, a readus în atenţie problema "fabricilor de diplome" în care s-au transformat instituţiile de învăţământ în ultimii ani: 17.743 de români au primit diplome cu titlul de "doctor" în perioada 2007- 2011, ceea ce înseamnă că, anual, pe piaţa muncii au ieşit peste 3.500 de tineri posesori ai celor mai înalte calificări oferite de învăţământul ro­mânesc.

"Deşi asis­tăm la o creştere exponenţială a numărului de absolvenţi de doctorat, problema nu o reprezintă numărul acestora, pentru că nu stăm foarte grozav din acest punct de vedere. Problema majoră este discre­panţa dintre numărul mare de români care primesc titlul de «doctor» şi re­zultatul muncii lor de cercetare. Cred că numai 10% din aceştia au lucrări ştiinţifice care au apărut în publicaţii internaţionale sau care au stat la baza unor brevete sau invenţii inedite", este de părere Mircea Miclea, fost ministru al educaţiei şi actual preşedinte al Comisiei prezidenţiale pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării din România.

Datele furnizate de re­prezentanţii Mi­nis­te­­rului Edu­­caţiei arată că anul trecut, 11.180 de absolvenţi ai pro­gramelor de masterat erau studenţi la doctorat, iar anul acesta vor fi scoase la concurs aproxiamtiv 3.500 de locuri pentru programele de doctorat.

Statul cheltuie 50 de milioane de euro anual pentru doctorate

Din bugetul Ministerului Educaţiei se alocă anual peste 400 de milioane de euro pentru finanţarea învăţământului superior, iar 12- 13% din această sumă (48 - 52 de milioane de euro) sunt desti­naţi finanţării programelor de studii doctorale.

Mircea Miclea admite că în SUA, de exemplu, numărul de absolvenţi de doctorat este de trei ori mai mare decât capacitatea de absorbţie a acestora în universităţi, unde majoritatea îşi doresc să lucreze.

"Cu toate acestea, 80-85% de absolvenţii de doc­torat din SUA au fă­cut cercetări publicate în lucrările de specialitate care au dus la inovarea unor produse sau tehnologii sau care au stat la baza dezvoltării unor brevete", a spus Miclea.

Daniel Funeriu, care ocupă funcţia de ministru al Educaţiei de la finele anului 2009, este cel mai aprig susţinător al reformei în învăţământ şi al Legii Educaţiei NaţionalePreşedintele Comisiei prezidenţiale pentru educaţie spune însă că noua lege a educaţiei va aduce o îmbunătăţire a calităţii programelor de doctorat.

"Am limitat la 8 numărul de studenţi la doctorat pe care îi poate avea un profesor conducător de doctorat, pentru a creşte calitatea cercetării. Până acum, numărul de studenţi la doctorat era nelimitat, însă nu se poate face cercetare de calitate cu 30-40 de studenţi", a spus Miclea. Şi nu este singurul care crede acest lucru.

"Este adevărat că există un număr foarte mare de absolvenţi de doctorat ale căror cercetări nu au acoperire în publicaţiile internaţionale. Doctoratul este exact proba care dovedeşte unei persoane că este capabilă să producă ceva în domeniul ştiinţific care să poată fi preluat de alţii şi dezvoltat mai departe. Altfel, diploma de doctorat este doar o simplă hârtie", spune Radu Purice, secretarul ştiinţific al Institutului de Matematică "Simion Stoilow" şi prorectorul Şcolii Nor­male Superioare din Bucureşti.

Primul top al universităţilor realizat de Ministerul Educaţiei arată că Universitatea din Bucureşti, Universitatea "Babeş- Bolyai" din Cluj, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Academia de Studii Economice sunt printre cele mai bune universităţi din ţară şi vor primi mai mulţi bani de la bugetul de stat pentru finanţarea programelor de masterat şi doctorat. "Este posibil ca această clasificare să crească calitatea absolvenţilor de doctorat, însă cel mai bun indicator rămâne, ca întotdeauna, angajatorul", crede Ion Ciucă, di­rectorul Direcţiei Strategii şi Finanţare Instituţională din cadrul Ministerului Educaţiei.

Un sistem controlat de "puterea bătrânilor"

Principala consecinţă a acestei clasificări o reprezintă faptul că uni­versităţile din categoria cea mai bună (universităţile de cercetare avansată şi educaţie) vor primi mai mulţi bani de la buget pentru organizarea programelor de masterat şi doctorat, numărul de locuri pentru aceste programe fiind cu aproape 20% mai mare decât în anii precedenţi.

"La noi exista un fel de «putere a bătrânilor» în sistem, pentru că nu puteai ajunge conducător de doctorat dacă erai lector. Am scos criteriul vechimii în muncă şi l-am introdus pe cel al performanţei pentru cei care vor să ajungă conducători de doctorat, pentru că tinerii sunt mai motivaţi să realizeze cercetări de calitate pentru a promova ulterior. La universitatea Oxford, spre exemplu, conducător de doctorat poate fi şi un «junior lectu­rer»", a adăugat Miclea.

Topul a fost realizat de experţi ai Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), ai Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS) şi ai Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), precum şi specialişti din cadrul unei asociaţii internaţionale, Asociaţia Universităţilor Europene (EUA).

Evaluarea universităţilor s-a realizat pe baza unor criterii precum predarea şi învăţarea, cercetarea ştiinţifică, relaţia universităţii cu mediul extern şi capa­citatea instituţională.

Universităţile din categoria a doua (universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică) primesc finanţare pentru programe de masterat în valoare aproape egală cu cea de anul trecut, însă ministerul le va diminua numărul de locuri la doctorat. Cel mai slab cotate universităţi - cele centrate pe educaţie - primesc un număr mai mic de locuri la masterat şi numai pentru programele care au fost considerate de calitate. Pentru clasificare au fost evaluate peste 90 de unităţi de stat şi particulare.

Ministerul Educaţiei a stabilit ca în 2011 cifra de şcolarizare pentru ciclul universitar de licenţă să fie de aproape 63.000 de locuri, în timp ce pentru programele de masterat a alocat peste 35.000 de locuri. La doctorat sunt cele mai puţine alocări, de numai 3.500 de locuri.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7786
Diferență: -0,0105
Ieri: 4.7791
Azi: 4.2746
Diferență: -0,4309
Ieri: 4.2931
Azi: 5.7198
Diferență: 0,9584
Ieri: 5.6655
Azi: 4.3448
Diferență: -0,5835
Ieri: 4.3703