Apartamentele vechi cu trei camere din Bucureşti au început anul 2019 cu o valoare de 91.050 de euro, cea mai mare din ultimii zece ani, fiind aproape de valorile din 2009 şi similare cu cele din 2010, potrivit indexului imobiliar al ZF, realizat în colaborare cu firma de consultanţă imobiliară Coldwell Banker pe baza ofertelor din Anunţul Telefonic. În zona Unirii, apartamentele au urcate de la 142.000 de euro în luna decembrie, la 155.000 de euro în ianuarie.
Apartamentele vechi cu trei camere din Bucureşti au început anul 2019 cu o valoare de 91.050 de euro, cea mai mare din ultimii zece ani, fiind aproape de valorile din 2009 şi similare cu cele din 2010, potrivit indexului imobiliar al ZF, realizat în colaborare cu firma de consultanţă imobiliară Coldwell Banker pe baza ofertelor din Anunţul Telefonic. În prima lună din an preţul mediu al unui apartament vechi cu trei camere a fost în creştere cu 600 de euro faţă de luna anterioară şi cu 2.200 de euro mai mult decât în ianuarie 2018.
În 2018 luna cu cea mai mare creştere faţă de perioada similară a anului anterior a fost ianuarie, cu 9,5%, urmată de mai, cu 9,1%. Ultimul trimestru din an a adus cele mai mici creşteri, de la 4,9% în octombrie la 3,1% în decembrie.
Cea mai mare creştere, ca sumă, a fost înregistrată în zona Unirii, unde potrivit analiştilor Coldwell Banker au apărut multe anunţuri noi şi implicit aşteptările proprietarilor sunt mai mari.
La Unirii preţul mediu a urcat cu 9% faţă de decembrie şi cu aproape 11% faţă de ianuarie 2018 la 155.000 de euro, valoare nemaiîntâlnită de la începutul anului 2009. O creştere puternică a fost punctată şi de zona Constantin Brâncoveanu, unde în ianuarie preţurile au urcat la 98.000 de euro, în creştere cu aproape 9% faţă de luna anterioară şi cu 6,5% peste valoarea din ianuarie 2018. Creşteri mai mici au fost înregistrate în Berceni şi Colentina, cu circa 2.000 de euro fiecare.
De partea cealaltă, scăderi notabile s-au înregistrat în Militari, de 7.000 de euro în ianuarie versus decembrie anul trecut, însă în ciuda scăderii faţă de luna anterioară, faţă de ianuarie 2018 preţul este cu 6% mai mare. O scădere de 4.000 de euro s-a înregistrat şi în Olteniţei şi 2.000 de euro în Crângaşi.
Din cele 17 zone ale Capitalei luate în calcul, patru au înregistrat scăderi faţă de luna anterioară, şapte au stagnat, iar restul au crescut. Raportat la perioada similară a anului anterior, cea mai mare scădere aparţine zonei Vitan Mall, de 15%, urmată de cea de 10% de la Iancului. Cea mai mare creştere, de departe, aparţine zonei Ştefan cel Mare, de aproape 23%, la 92.000 de euro, faţă de 75.000 de euro în perioada similară a anului trecut. Astfel, din cele 17 zone, la început de an trei sunt peste 100.000 de euro şi în total opt sunt peste 90.000 de euro. Spre comparaţie, la începutul anului trecut erau patru zone peste 100.000 de euro şi şapte peste 90.000 de euro.
În ceea ce priveşte piaţa imobliară în 2019, aceasta ar putea fi influenţată de politica de finanţare a băncilor.
Odată cu noile măsuri fiscale anunţate de Guvern, băncile spun că acestea vor avea un efect în cascadă care va afecta întreaga economie. Liderii PSD, începând cu Liviu Dragnea şi ministrul finanţelor Eugen Teodorovici, au adoptat o retorică antibănci şi antimultinaţionale. Această taxă bancară au denumit-o taxă pe lăcomie a băncilor, susţinând că băncile din România au marje prea mari între cât plătesc la depozite şi cu cât dau credite, nu creditează economia şi companiile pentru că preferă să cumpere titluri de stat (pe care Ministerul Finanţelor le vinde) şi externalizează câştigurile din creditele neperformante, marcând pierderea fiscală în România şi profitul în altă parte. În acest context, băncile din România au adoptat o poziţie fără precedent împotriva Guvernului şi a iniţiativelor legislative privind introducerea unei taxe pe activele bancare şi aprobarea unui pachet de legi restrictive pentru finanţare.
La mijlocul lunii decembrie, ministrul finanţelor a anunţat că guvernul vrea să instituie o taxă pe activele bancare, în funcţie de nivelul din piaţă al ROBOR, indicatorul de dobândă folosit în contractele de credit.
La finalul săptămânii trecute indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a rămas la 3,06%, arată datele BNR. Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, s-a menţinut la 3,29% pe an. Indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătite la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a rămas ieri la 3,41% pe an.
