Eveniment

ZF la 19 ani. 19 lideri din trecut şi prezent. Cine vor fi liderii viitorului?

ZF la 19 ani. 19 lideri din trecut şi prezent. Cine vor...

Autor: Dana Ciriperu

17.11.2017, 00:06 622
Trecutul dominat de industrie versus prezentul marilor lanţuri de retail, trecutul cu RAFO, Sidex, Alro, Olt­chim sau Rafinăria Astra ver­sus prezentul cu Lidl, Kaufland, Carrefour sau Mega Image.

Dincolo de schimbările dramatice prin care a trecut businessul compa­ni­ilor în cei 19 ani de la prima ediţie tipărită a Ziarului Financiar, rămân şi câteva demonstraţii de forţă ale unor companii care au rezistat şi crescut odată cu economia locală. Petrom, Dacia sau Metro Cash&Carry.

Petrom era liderul economiei locale în 1998, cu o cifră de afaceri de 2,5 miliarde de lei. Nouăsprezece ani mai târziu, compania petrolieră care în 2004 intra în portofoliul grupului aus­tri­ac OMV, raporta o cifră de afaceri de 12,5 mld. lei şi rămânea în top trei cele mai mari companii locale după Auto­mobile Dacia. Fabrica de la Mio­veni, care în 1999 era preluată de con­structorul francez Renault, a cu­noscut în tot acest interval un salt spec­ta­culos, bazat în mare parte pe o stra­te­gie de export bine pusă la punct şi o po­ziţionare câştigătoare pe piaţa ex­ter­nă. La sfârşitul anilor ‘90 Dacia pro­du­cea în jur de 90.000 de maşini anual, însă lansarea Logan, modelul pro­movat de francezi ca „maşina de 5.000 de euro, a dus producţia fabricii de la Mioveni la 340.000 de unităţi anual, ca­pacitate maximă. Dacia a trecut în 2016 de 20 de miliarde de lei cifră de afaceri şi este de patru ani cea mai mare com­pa­nie din România raportat la acest in­dicator. Pe platforma de la Mioveni lucrează 18.000 de oameni, Dacia este cel mai mare exportator din economie, dar şi o locomotivă pentru o întreagă „armată“ de furnizori.

Astăzi, Dacia este urmată în topul constructorilor auto de Ford, una dintre cele mai mari investiţii ame­ri­cane din România, care a cumpărat uzina auto din Craiova în 2007. Ame­ri­canii şi-au reafirmat angajamentul pe România prin lansarea în producţie a unui nou model în această toamnă, Ford având şansa să dubleze busi­nessul local (de aproape 1 mld. euro) dacă apasă mai tare pedala producţiei.

Metro Cash & Carry, a unspre­zecea companie din România în 1998,  a rămas printre cei mai mari jucători din economie şi în 2016 (locul 15), dar grupul german venit în România printr-un parteneriat cu Ion Ţiriac a deschis calea comerţului modern, a construit la început de unul singur un sector care astăzi trece de 100 mld. euro (incluzând aici comerţul cu ridicata, cel cu amănuntul şi comerţul auto). Metro a fost urmat de Carre­four, care în 2001 deschidea în cartierul Militari din Bucureşti primul hipermarket din România, un „rai“ al consumatorilor care s-au aflat pentru prima dată în faţa sutelor de rafturi dispuse pe 10.000 de metri pătraţi. Nici Metro şi nici Carrefour nu sunt azi lideri în comerţul cu dominantă ali­mentară, însă drumul deschis de cele două reţele a fost urmat de Kaufland, Lidl, Auchan sau Mega Image, reţele care au pus pe harta consumului local peste 2.000 de magazine moderne. Reţeaua germană Kaufland, care a deschis primul magazin în România în 2005, devenea în 2012 liderul co­merţului local, poziţie pe care nu a mai ce­dat-o de atunci. În 2016, Kaufland a ra­portat o cifră de afaceri de 9,6 mld. lei, dar a devenit şi cel mai mare anga­jator privat din economie.

Dacă marile lanţuri de magazine au creat zeci de mii de locuri de mun­că, din fabricile de acum 19 ani au plecat mii de oameni, mulţi dintre ei contribuind şi acum la creşterea eco­no­miei locale, însă prin banii trimişi în ţa­ră de la locurile de muncă din UE.

RAFO sau Rafinăria Astra Ro­mâ­nă sunt în insolvenţă, iar activele lor sunt vândute pe bucăţi sau la fier vechi. Coloşii industriei au fost puşi la pământ în tot acest timp, dar şi aici sunt exemple de companii care au rămas în business, chiar dacă nu mai sunt între cele mai mari 19 companii lo­cale. ArcelorMittal Galaţi este cel mai mare business din siderurgie, iar Alro din metalurgie, cu businessuri de miliarde de lei şi în 2016. Şi atunci, ca şi acum, businessul antreprenorial era slab reprezentat între liderii economiei locale. În 1998, compania de distribuţie a grupului orădean construit de fraţii Ioan şi Viorel Micula îşi făcea loc în top printre companii de stat sau afaceri străine. Transilvania General-Import Export avea atunci afaceri de 160 mil. lei şi era cel mai mare business antreprenorial.

Astăzi, în top 19 există tot un singur grup construit de antreprenori români – retailerul de bricolaj Dedeman Bacău al fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl. Dedeman are 10.000 de angajaţi şi afaceri de 5,2 mld. lei în 2016. De patru ani Dedeman conduce detaşat clasamentul celor mai mari companii deţinute de antreprenori locali. În urma companiei băcăuane businessul antreprenorial se schimbă în fiecare an pentru că mulţi oameni de afaceri români au vândut în ultimii ani brandurile construite după Revoluţie către companii străine.

Dintre liderii trecutului cinci com­panii sunt în insolvenţă, iar Olt­chim este în reorganizare judiciară după o perioadă în care combinatul chi­mic a trecut prin diferite etape de restruc­turare. Insolvenţa este de altfel un fenomen care a marcat ultimul deceniu al economiei locale, cu impact major în businessul companiilor.

Treisprezece companii mari din 1998 sunt însă în picioare şi se menţin între cei mai mari jucători pe pieţele pe care activează, chiar dacă nu toate sunt lideri în prezent.

Ce va fi peste 19 ani? Va reuşi comerţul tradiţional să rămână la fel de puternic în lupta cu tehnologia?

A­ma­zon pregăteşte deja birourile pen­tru sute de angajaţi în Bucureşti, iar Tarom, în top în 1998, a pierdut cate­goric lupta cu operatorii low-cost. Pe cine pariem pentru cei 19 ani care vin?

dana.ciriperu@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO