Adrian Mitroi, profesor la ASE, spune că anul acesta poate fi împărţit în două secţiuni - până în 8 decembrie şi post 8 decembrie.
„Părea un an bun, cu galop pe burse, pe piaţa crypto, în energie. Toate erau sub control. Noi ne dovedisem nişte soldaţi de nădejde, dacă pot să spun aşa, ai Uniunii Europene, eram membri activi ai NATO, ne făcusem treaba. Puteai să vezi prosperitatea, să pui degetul pe ea.”
Şi apoi au venit alegerile, care au trezit România la realitate. Totuşi, galopul acesta există în continuare – pe burse (cei şapte magnifici), în zona de crypto, în zona de tehnologie – doar că în SUA. „Lucrurile merg înainte indiferent de ce se întâmplă în Europa, în Asia, indiferent de conflicte. Trump are lângă el o garnitură, o primă garnitură.”
De altfel, un om nu este niciodată nici providenţial de unul singur, dar nici malefic de unul singur, spune profesorul prezent în cadrul emisiunii de business ZF LIVE. Aceeaşi e situaţia şi în România.
„Suntem într-un context suficient de bine arondat la NATO, Uniunea Europeană, Parlament, instituţii. Nu poţi să faci nimic de capul tău.”
Totuşi, impactul alegerilor s-a văzut rapid în economia autohtonă.
„Credeam că economia României este mai antifragilă, mai rezilientă (la ce se întâmplă pe scena politică - n.red.).”
De partea cealaltă, românii sunt extrem de activi pe scena politică, aşa cum nu au fost niciodată până acum. Aşadar, în politică nu mai există gri, doar negru şi alb, fapt ce a scindat societatea. El spune că aceste voturi ale românilor au fost mai degrabă împotriva a ceva, decât pentru un candidat sau un partid.
„Oamenii se asociază în spatele negativului mult mai uşor decât în spatele pozitivului. Suntem mai uniţi dacă votăm împotriva a ceva decât pentru ceva. Sentimentul că îţi displace ceva e mult mai bine definit, nu trebuie alimentat. Dragostea trebuie alimentată în mod continuu, intelectual, empatic, sufleteşte.”
Totuşi, politicienii ar trebui să îşi „alimenteze” nu doar susţinătorii, ci ar trebui mai ales să îi convingă pe cei care nu i-au votat.
„Toţi din clasa noastră politică se adresează doar către <<berbecii lor>> (cei care sunt deja adepţii lor, pe care nu mai trebuie să îi convingi), nu către întreaga societate. Ca politician, trebui să îi convingi şi pe care nu te-au votat.”
Mai mult, Adrian Mitroi spune că cea mai mare deficienţă a României acum va fi această coaliţie pro-europeană. Sunt partide diferite, cu programe de guvernare diferite. Şi totuşi nu mai există competiţie între ele.
„Ei s-au raliat împotriva a ceva, dar cum vor livra dacă au puncte de vedere complet diferite?”
Şi atunci, ce urmează? Va veni o perioadă de scădere economică, dar o scădere economică necesară.
„Democraţia, banca centrală şi politica sunt toate prociclice. Momentan, ţinând cont de contextul actual, Guvernul nu mai are spaţiu de manevră, nu mai poate majora salarii, nu mai are politici fiscale la care să apeleze, monetar nu are ce face. Acum suntem într-o perioadă de stagflaţie pre-recesionistă. O să intrăm, după Europa, în recesiune.”
România e dependentă de Occident, iar Occidentul nu o duce bine deloc.
„Când ieşi din marca unei societăţi, societatea tinde să te împingă înapoi. Dacă e o coaliţie nefirească, cum a fost în Germania până cum, ea ajunge să fie pulverizată. Va urma o alta, tip Merkel, care va avea altă tracţiune, cred eu. Toată lumea se uită la Germania ca şi aducător de soluri, dar Germania are probleme mari acasă la ea. Franţa e la al patrulea Guvern într-un an.”
Soluţia este simplă şi multianuală, crede profesorul. Bugetele trebuie să fie independente de politicieni, de scena politică. Economia trebuie să meargă mai departe orice ar fi.
„Ne trebuie bugete de dezvoltare care trec peste ciclurile politice. Să ne uităm la modelul american, unde cuvintele cheie sunt eficienţă guvernamentală, proiecte guvernamentale. Acolo vedem colaborare între stat şi privat. Trebuie un guvern care să fie pus pe criterii de merit, oameni de calibru care îşi găsesc timp şi chef să facă politică.”
Până acolo însă, dependenţa României de Germania, de Occident în general, ne va afecta. „Pentru 2025, văd scădere economică, dar e necesară. România a ajuns să trăiască mai bine decât propria-i productivitate.”
Primul semnal negativ a venit deja dinspre IT, care a avut primul an de corecţie la nivel de piaţă, de salarii, de număr de angajaţi.
„E un mesaj clar. Şi asta în contextul în care IT-ul a fost independent de infrastructura deficitară a României. Se reaşează toată piaţa tehnologică. Tot ce scădem noi, creşte Asia.”
Dar acesta este doar un semnal, vor veni şi altele, iar asta se va resimţi la nivel de economie în ansamblu. Deja creşterea economică e anemică.
Important pentru România în ansamblul său e că n-avem creştere economică suficient de puternică. Un avans de 1% este insuficient pentru România.
„Noi eram de creştere economică 6-7%, în ton cu inflaţia. Nu poti să ai deficit bugetar de 8%, deficit structural de 4%, deficit de cont curent de 6-7% şi un curs elegant de 4,9 lei la euro (curs stabil de 4-5 ani) şi să fii competitiv în Europa. Trebuie să laşi undeva să se elibereze presiunea şi asta va fi probabil în inflaţie, fapt ce va duce la o scădere a puterii de cumpărare. Această ciclicitate e necesară.”
