♦ Banca Mondială nu foloseşte termenul de „derapaj bugetar“ pentru România. „Avem pe plan internaţional şi alte ţări care sunt în deficit de peste 3%. Important este ca datoria noastră publică să urmeze în următorii ani, să zicem pe termen mediu, în viitorul previzibil, o traiectorie de aplatizare“.
Liviu Voinea, reprezentantul României în boardul Băncii Mondiale, a vorbit, în cadrul unui interviu exclusiv la ZF Live, despre raportul dintre Banca Mondială şi România şi despre cum vede instituţia finanţele, datoria şi veniturile din România. România este încadrată de Banca Mondială la categoria ţărilor cu venit ridicat, împreună cu ţări precum SUA, Japonia şi Germania. Cu toate acestea, adaugă Liviu Voinea, este undeva spre graniţa dintre ţările cu nivel de venituri ridicat şi venituri medii.
„România, din punctul de vedere al indicatorilor de venit, este deja în grupul ţărilor considerate cu venit ridicat. Avem ca şi categorii: venit scăzut, venit mediu şi venit ridicat. Noi suntem la venituri ridicate, la graniţa cu mediu. Am reintrat de curând în această categorie. Toată UE este la venituri ridicate, inclusiv Bulgaria, care a trecut acum.“
Liviu Voinea, în vârstă de 49 de ani, este reprezentantul României la Banca Mondială după ce a fost reprezentantul României la Fondul Monetar Internaţional. Profesor universitar, a fost anterior viceguvernator în boardul BNR, secretar de stat în Ministerul de Finanţe şi ministru pentru buget în acelaşi minister. Are un doctorat în economie obţinut la Academia de Studii Economice (ASE) şi un master în Administrarea Afacerilor la Universitatea din Stockholm.
În cadrul interviului de la ZF Live, Liviu Voinea a punctat că Banca Mondială nu foloseşte termenul de „derapaj bugetar“ pentru situaţia finanţelor publice din România. El a spus că este o situaţie generală la nivel internaţional, în care, din cauza crizelor suprapuse, ţările s-au îndatorat mai mult. Important este ca în următorii ani datoria publică a României să scadă ca pondere în PIB gradual.
„Deci nu folosim acest termen de derapaj bugetar. În primul rând, trebuie pus într-un context. E un context european şi nu numai european, în care din cauza acestor crize suprapuse - şi România chiar este aici, în vecinătatea războiului din Ucraina - datoria tuturor ţărilor a crescut. Important este ca datoria noastră publică să urmeze în următorii ani, să zicem pe termen mediu, în viitorul previzibil, o traiectorie de aplatizare. Şi asta se face prin reducerea graduală a deficitului bugetar şi prin scăderea costurilor de finanţare.“Liviu Voinea, reprezentantul României în boardul Băncii Mondiale: Important este ca datoria noastră publică să urmeze în următorii ani, să zicem pe termen mediu, în viitorul previzibil, o traiectorie de aplatizare.
