Eveniment

ZF Power Summit 2016: Sectorul energetic are nevoie de investiţii, dar şi de predictibilitate legislativă. Ministerul promite că strategia va fi gata la toamnă

La cea de-a cincea ediţie a ZF Power Summit au participat mai bine de 250 de specialişti din domeniul energetic, de la cele mai importante autorităţi din sector, până la executivi, bancheri, consultanţi şi antreprenori

Autor: Roxana Rosu, Alina-Elena Vasiliu

23.02.2016, 00:07 663

Sectorul energetic naţional are nevoie majoră de investiţii, dar şi de clarificări legate de legislaţie, redevenţe şi energia regenerabilă, este concluzia participanţilor la ZF Power Summit 2016. Atât companiile petroliere, cât şi cele din zona de gaze şi transport au în vedere investiţii pentru perioada următoare, dar atrag atenţia asupra nevoii de predictibilitate la nivel legislativ. De asemenea, jucătorii din domeniu sunt atenţi la evoluţia preţului petrolului şi speră în revenirea cotaţiilor la un nivel mai profitabil. La rândul său, Victor Grigorescu, ministrul energiei, dă asigurări că de această dată strategia chiar va fi gata până în toamnă. 

„În toamnă vom vedea strategia energetică, o strategie a României, dar elemente din ea vor fi discutate şi până atunci. Sectorul energetic poate genera creştere“, a spus Victor Grigorescu în deschiderea celei de-a cincea ediţii a ZF Power Summit.

Acesta este cel mai important eveniment dedicat energiei organizat de Ziarul Financiar, avându-i de această dată ca parteneri pe Engie (fostul GDF SUEZ Energy România), Hidroelectrica, Rompetrol, CEZ, Electrica, Electroalfa, Marsh, Microsoft, MOL, Nuclearelectrica, OMV Petrom, Siemens, Enel şi Transelectrica.

„Cât vom avea hidrocarburile ca motor al economiilor mari, scăderea preţului petrolului va fi în dezavantajul dezvoltării“, a spus Cătălin Dumitru, vicepreşedinte KMG International. Compania a profitat anul trecut de marjele bune de rafinare, care au asigurat un nivel de profitabilitate rafinăriei Petromidia, la care speră şi în 2016. La capitolul investiţii, compania pune pe primul loc zona de rafinare şi petrochimia, în condiţiile în care pe retail marjele sunt mai mici.

La rândul lui, Neil Anthony Morgan, membru al directoratului OMV Petrom, anunţă potenţiale investiţii la Petrobrazi, dar speră că barilul de 100 de dolari nu va fi istorie în următorii cinci ani. „Predictibilitatea este cheia. Când faci investiţii de zeci de miliarde, trebuie să ştii că eşti într-un regim stabil“, a precizat el.

În ceea ce priveşte zona de gaz, cel mai discutat proiect este BRUA (interconectarea sistemelor de transport al gazelor Bulgaria-România-Ungaria-Austria), care prevede o conductă de 550 km de la Podişorul până în Ungaria, cu o curgere bidirecţională. Investiţia de 560 milioane euro este gândită pe două etape, a doua depinzând de descoperirea rezervelor de gaz din Marea Neagră.

„BRUA are sens şi dacă nu ar fi Marea Neagră şi dacă nu am avea gaz din sud. Faza a doua se va face doar dacă avem gaze în Marea Neagră şi facem conducta spre Ungaria. Dar faza unu, oricum avem nevoie de ea“, a spus Ciprian Alic, director Departament accesare fonduri europene şi relaţii internaţionale Transgaz.

Analizând evoluţia consumului de gaz, participanţii la summit au subliniat importanţa refacerii industriei chimice, principalul consumator în trecut, Vasile Ciolpan, director Departament comercializare energie Romgaz, estimând că 2016 va aduce un nivel al consumului similar cu cel din 2014.  „Ca o ţară care are doi producători de gaze, este foarte important să nu ajungi în situaţia în care locuitorii să nu aibă resurse de gaze“. El a subliniat că anul trecut au fost creşteri doar pe anumite zone, iar scăderea din zona chimică se va menţine.

Problema consumului este ridicată şi de Mihai Aniţei, director general Azomureş, care consideră că, în lipsa unei industrii chimice puternice, gazul din Marea Neagră va ajunge integral pe pieţele externe.

O surpriză în domeniul energetic ar putea veni însă din partea Iranului, care ar putea să deruleze o investiţie în România. „Până să ajungem noi să investim în Iran, s-ar putea să investească Iranul în România“, a declarat Răzvan Nicolescu, executive lead advisor în cadrul Deloitte. El nu a dorit să facă alte declaraţii pe subiect.

Nevoia de investiţii în energie este remarcată şi de Ioan Roşca, directorul general al Electrica, în condiţiile în care mare parte din reţele sunt învechite. Practic, România trebuie să facă investiţii masive în reţele, staţii şi puncte de transformare, fiind evidentă lipsa de automatizare, cererea de tehnologii moderne şi echipamente.

Pe de altă parte, orice proiect major în domeniu este limitat de lipsa de predictibilitate a regulamentelor şi legilor, într-o piaţă de distribuţie, reglementată, lipsa de predictibilitate fiind mai rea decât o decizie proastă.

Un alt subiect fierbinte al acestui an este liberalizarea pieţei şi migrarea consumatorilor de la un furnizor de energie la altul. Dar Martin Zmelik, CEO CEZ România, atrage atenţia că este im­por­tant să ne uităm nu doar la preţul facturii, ci şi la serviciile extra oferite, precum şi la istoria companiei în sine. „Anul acesta e anul deciziilor, la strategia naţională, la regenerabile. Sper ca soluţia să nu fie amânarea şi mutarea problemelor în alţi ani. Nu putem amâ­na, e nevoie de predictibilitate. E nevoie de soluţii“, a mai spus el.

Aceeaşi predictibilitate şi strategie pe termen lung vor şi jucătorii din consultanţă şi avocatură, care cer, pe lângă altele, şi o regândire a redevenţelor, o analiză în perspectivă, pe 5-6 ani. În plus, investiţiile în sectorul energetic asigură, pe lângă securitatea naţională, şi locuri de muncă, fără de care presiunea pe bugetul de şomaj va creşte semnificativ.

O situaţie aparte se regăseşte în energia regenerabilă, care a avut mult de suferit după schimbarea legislaţiei în domeniu, companiile ajungând la o rată de rentabilitate de -2%. Jucătorii din domeniu au cerut în numeroase rânduri modificarea prevederilor actuale, dezavantajoase, atrăgând atenţia că nu e corect ca statul să schimbe retroactiv regulile jocului.

„Avem acum praguri de rentabilitate aproape de zero. 2016 e un an de cotitură, e nevoie de decizii urgente. Am cerut creşterea cotei, corelată cu alte măsuri complementare: o perioadă de reinserţie a certificatelor amânate, acceptarea şi implementarea preţului minim la certificate verzi, care va permite o predictibilitate a veniturilor viitoare“, a spus Cătălina Dragomir, director general Vestas România, preşedinte al Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană. Ea a precizat că din 2013 au fost 8-10 revizii ale legii, unele contrare legislaţiei primare. Pe de altă parte, ieşirea regenerabilelor de pe piaţă ar crea presiune pe preţul energiei.

Acest punct de vedere este susţinut şi de BERD, care are o expunere de 200 milioane euro pe acest sector în România şi care aminteşte că în toate proiectele de infrastructură energetică vorbim de aceiaşi mari jucători, care s-ar putea gândi de două ori înainte să mai investească. „Piaţa certificatelor verzi e nefuncţională, e o supraofertă de certificate. E nevoie de o cotă mai mare. Acum supraoferta e de 40%, deci 40% din certificatele emise nu se vând“, a precizat Mihnea Crăciun, deputy director BERD.

 

ZF Power Summit, cel mai important eveniment dedicat energiei organizat de Ziarul Financiar, a ajuns la cea de-a cincea ediţie avându-i de această dată ca parteneri pe Engie (fostul GDF SUEZ Energy România), Hidroelectrica, Rompetrol, CEZ, Electrica, Electroalfa, Marsh, Microsoft, MOL, Nuclearelectrica, OMV Petrom, Siemens, Enel şi Transelectrica.

 
 

Victor Grigorescu, ministrul energiei

În toamnă vom vedea strategia energetică, o strategie a României, dar elemente din ea vor fi discutate şi până atunci.

Sectorul energetic poate genera creştere energetică. Dar există decalaje între sectoare. Avem un sistem minier care suferă de la managementul defectuos şi trece printr-un proces de reaşezare. Cărbunele va avea un rol important în continuare, cel puţin pe termen mediu, pentru securitatea energetică.  Sectoarele petrolier şi gazeifer sunt marcate de scăderea preţului şi a consumului. E nevoie de gândire pe termen lung pentru perioada când ciclul preţurilor joase se va încheia. 

Sectorul hidro încheie o perioadă lungă de restructurare la capătul căreia avem o companie puternică, pregătită să treacă la un mod de management profesionist, care se poate poziţiona ca o companie fanion a României. Listarea la bursă e un proces ce trebuie pregătit cu atenţie. Trebuie să ne gândim ce e viabil din ce am gândit în ultimii ani şi să punem proiectele în practică.E nevoie de tehnologie de ultimă generaţie, dar nu să importăm un model la cheie, ci să creăm piloni în industria românească.

Nu sunt adeptul achiziţiilor şi fuziunilor fără un proces clar de restructurare. Dacă marile companii au cash nu înseamnă că trebuie să îi folosească imediat. În trecut, în minerit de exemplu am aliniat o companie sănătoasă  cu una cu probleme financiare şi am ajuns să ne întrebăm dacă sectorul per ansamblu mai are rost.

Nu e realist să se rezolve totul în zona de regenerabile în acest an. Vrem să schimbăm unele lucruri.

România are un ciclu nuclear complet şi vrem să îl păstrăm. Aş vrea să văd măsuri luate mai din timp, să planificăm tranziţii. E avantajul nostru competitiv şi trebuie păstrat.

 

Cătălin Dumitru, vicepreşedinte KMG International

Anul trecut a fost primul în care Petromidia a atins profitabilitatea şi vrem să păstrăm evoluţia şi în 2016. E al doilea an consecutiv bun şi dovedeşte stabilitatea companiei. Am avut marje de rafinare foarte bune, dar e un echilibru şi nu putem vorbi la fel de cele din retail. Deci procesul de dezvoltare al reţelelor de distribuţie a încetinit. Ne-am stabilit prioritatea pe zona de rafinare pentru a fi coerenţi cu obiectivele. Profitabilitatea a fost susţinută de  doi factori esenţiali: piaţa – marjele bune de rafinare şi aspectul legat de investiţii – şi factorul uman. Acţionarul majoritar a investit peste 1,4 mld. dolari în Petromidia, ceea ce se vede în eficienţa producţiei şi ne dă speranţa că lucrurile vor continua în acelaşi ritm. Anul trecut discutam de scăderea preţului la petrol şi companiile internaţionale îşi făcuseră bugetele la 82 dolari per baril, în februarie ne-am trezit la 53 dolari, acum suntem la 33 dolari. Să ne rugăm să nu se mai prăbuşească mai mult. Nu trebuie să ne bucure o scădere de preţ într-o industrie. E nevoie de un echilibru. Cât vom avea hidrocarburile ca motor al economiilor mari, scăderea va fi în dezavantajul dezvoltării. Anul acesta demarăm faza 2 în proiectul Delfin, care a adus anul trecut câteva milioane de dolari la profitabilitatea rafinăriilor. Anul acesta vom continua proiectul în rafinării şi sperăm ca din 2017 să vorbim şi de alte investiţii tot în rafinării. Prioritare rămân rafinarea şi petrochimia.

 

Martin Zmelik, CEO CEZ România

Trebuie să ştim ce intră pe o factură de electricitate. Marja celui care vinde e insignifiantă, doar 5%. Restul sunt transportul, taxarea, certificate verzi etc. Când alegi furnizorul e foarte important să ştii ce partener vrei, ce vei primi, dacă primeşti internet, dacă ai un call center local. Sunt extra care contează. Plus credibilitatea şi istoria. Pentru locuinţe e important să ai un parteneriat nu doar pentru electricitate, ci şi alte servicii, de exemplu cum să supraveghezi consumul, un audit al consumului, asigurarea unor controale.

Consumul a mers mai bine anul trecut. Ne aşteptăm să vedem creştere de la an la an, dar nu de 10%.  E important pentru orice investitor să existe reguli. Pe următorii zece ani, nu doar pe regenerabile, ci tot mixul de produse va fi schimbat. Anul acesta e anul deciziilor, la strategie, la regenerabile. Sper ca soluţia să nu fie amânarea şi mutarea problemelor în alţi ani. Nu putem amâna, e nevoie de predictibilitate. E nevoie de soluţii. Când am preluat compania am văzut discontinuitatea investiţiilor în reţele, cam 20 de ani lipsă. Acum ne confruntăm cu probleme din această cauză.

 

Ioan Roşca, director general Electrica

Sistemul energetic a fost creat într-o anumită perioadă şi sunt diferenţe mari în zona de putere între România şi Germania, de exemplu.

E şi o concentrare demografică diferită. Noi avem zone de reţele lungi cu staţii de transformare între ele, reţele aeriene multe. E nevoie de investiţii masive la reţele, staţii, puncte de transformare. România poate investi mai eficient. E nevoie de automatizare, de tehnologii moderne, pe infrastrucura de comunicaţii şi IT, pe echipamente moderne, care ne rezolvă mai ieftin multe probleme. Sunt soluţii mai eficiente.

Planul nostru de investiţii a fost făcut echilibrat, să investim unde e absolută nevoie, în zonele de putere energetică. Dar să şi folosim tehnologia pentru a reduce timpii de întrerupere. Problemele de racordare apar în zone unde e nevoie de extinderea sau modernizarea unei capacităţi existente. Acolo e mai complicat pentru că nu s-a lămurit prea clar cine trebuie să le facă. Consumatorul, după reglementări. Obţinerea unei autorizaţii e cam îndelungată în România, la orice tip. Autorizaţia de construire durează foarte mult. Dar extinderea de reţele se poate face şi de distribuitor. Temerea cea mai mare e lipsa de predictibilitate. Într-o piaţă de distribuţie, reglementată, lipsa de predictibilitate e mai rea decât o decizie proastă.

 

Kinga Daradics, country chairman MOL România

După mulţi ani, piaţa carburanţilor şi-a revenit şi sunt premise pentru continuarea acestui trend având în vedere că sunt vizibile revigorări şi în anumite arii industriale. Pe retail am văzut o recuperare de 1-2% pe volume. Deşi e mic, e un trend pozitiv.

Acum câţiva ani, spuneam că piaţa de combustibil din România scădea continuu. Avem o predicţie de 3,7-4% creştere a PIB. Trebuie să ai molecule taxabile. Nu suntem pe un trend favorabil, referitor la taxare, redevenţă şi suprataxare. Cel mai important este ca această moleculă să fie taxabilă, ca să existe producţie. Când vrei să taxezi ceva, acel ceva trebuie să existe.

Când vorbim de investiţii în acest sector, vorbim de ani întregi ca să se poată beneficia de pe urma investiţiei. Autorităţile trebuie să vadă care este echilibrul bugetar pentru suprataxare. Dacă producţia este zero, şi taxele rămân tot zero. Grupul MOL are o poziţie puternică pe partea de cash. Putem reacţiona mai flexibil la ciclicitatea acestei pieţe.

 

Neil Anthony Morgan, membru al directoratului OMV Petrom

OMV Petrom se uită la noi oportunităţi în ţară pentru a-şi eficientiza activitatea şi are în plan potenţiale investiţii pentru rafinăria de la Petrobrazi. Sper că barilul de 100 de dolari nu va fi istorie pentru următorii 5 ani.

Noi am stabilit bugetul pentru acest an la o medie de 40 de dolari pentru barilul de petrol. În acest moment, preţul barilului este de aproape 30 de dolari. 

Predictibilitatea este cheia. Când faci investiţii de zeci de miliarde, trebuie să ştii că eşti într-un regim stabil. Trebuie să ştim că putem produce hidrocarburile şi moleculele.

Trebuie să cunoaştem normele pieţei.  Anul trecut am deschis 8 staţii pe autostradă. Avem un model foarte integrat în procesul rafinăriilor, atât în piaţa din România, cât şi în regiunile înconjurătoare.

 

Mihai Iordache, enterprise director Microsoft România

În contextul presiunii de a răspunde cât mai bine nevoilor clienţilor finali, văd un moment bun pentru deschiderea unor parteneriate cu furnizorii de tehnologie, trecerea de la faza de proiecte-pilot la implementarea lor în practică. Îmi doresc, pentru 2016, ca proiectele-pilot să devină proiecte investiţionale în domeniul energetic. Sunt câteva proiecte care s-au făcut deja remarcate – Uber, Facebook, Alibaba, Airbnb. Există mai multe motoare de creştere pe care ne bazăm: liberalizarea pieţei, tehnologiile emergente, eficienţa energetică, calitatea proviziilor, ameninţarea infrastructurii critice.

Ne confruntăm, de asemenea, cu mai multe provocări, precum reducerea pierderilor, detectarea fraudelor, satisfacţia consumatorilor, mentenanţa predictivă, optimizarea consumului şi previziunile energetice. Microsoft este partener în transformarea digitală pentru sectorul energetic, una dintre zonele sale de impact fiind conducerea iniţiativelor de management al energiei pentru consumatorii din sectoarele publice şi industriale.

 

Petru Ruşeţ, country division lead energy management Siemens România

În România, Siemens are cea mai importantă divizie în domeniul energetic. Suntem prezenţi cu softişti la Braşov şi la Cluj-Napoca. Suntem extrem de interesaţi de ceea ce se întâmplă în piaţa de distribuţie. În acest context, Siemens oferă o echipă locală, cu specialişti români, care pot livra proiecte şi energie în condiţii foarte bune.

Sunt de părere că deja nu mai avem întreruperi de curent atât de dese ca înainte. Nu suntem doar o companie de tehnlogie, ci furnizăm mai multe servicii. Avem proiecte-pilot prin care vrem să demonstrăm eficienţa smart-meter-lor, deşi factura nu va cunoaşte o scădere imediată. E o investiţie pe termen lung.

Cu siguranţă, un furnizor serios, cu o bază locală, va fi totdeauna cu un pas înainte. Vrem ca, în 2016, volumul investiţional în domeniul energiei să nu fie oprit de faptul că strategia nu e gata, ci să fie menţinut la un nivel ridicat. Asta va aduce rezultatele pe care ni le dorim în viitorul apropiat.

 

Cristina Filip, partener PeliFilip

 
 

Piaţa arată complex. După cinci ani de preţ ridicat la petrol, apetitul investiţional a fost crescut. Am văzut că investiţiile erau programate pe termen lung, pentru timpul când preţul va scădea. Investitorii previzionau acest lucru.

Este o discuţie pe instabilitate, pe tema redevenţelor, o lipsă de dialog.  Trebuie să se rezolve problema redevenţelor pe termen lung. Să ne gândim la barilul de peste 5-6 ani. Jucătorii sunt pregătiţi pentru 2016, dar pe termen mai lung discuţia e complexă şi soluţia nu poate fi lăsată doar la investitorii privaţi.

 

Mihai Aniţei, director general Azomureş

 
 
 

Azomureş a rămas printre marii consumatori de gaz după dispariţia industriei chimice. E nevoie de încurajarea acestei industrii, singura care poate consuma gazul în mod eficient. Altfel, gazul din Marea Neagră se va duce pe pieţele vestice, neavând consumatori în România. Producătorii ruşi sunt mai rapizi în decizii şi au scăzut preţul la gaze cu 30% în ultimele luni. Preţul face diferenţa. Uneori şi calitatea.

 

Vasile Iuga, partner PwC România

 
 
 
 

Guvernul României ar trebui să aibă în vedere politici care să păstreze locurile de muncă în sectorul energetic. Dacă nu păstrezi locurile de muncă, oamenii pun presiune pe buget pe partea de şomaj. Trebuie încurajate investiţiile pentru menţinerea securităţii energetice şi pentru creşterea producţiei.

Când preţul barilului este foarte scăzut, strategia companiilor este de a supravieţui prin conservarea rezervelor de cash. Companiile încearcă să-şi maximizeze veniturile, deci produc mai mult. Important este să-ţi prezervi poziţia de cash, ca să nu devii vulnerabil.

 

Răzvan Nicolescu, executive lead advisor în cadrul practicii de energie a Deloitte

 
 

Până să ajungem noi să investim în Iran s-ar putea să investească Iranul în România. Susţin trecerea către încălzirea în mediul rural pe energie electrică, nu pe gaz natural, care este un combustibil mai puţin poluant decât cărbunele, dar tot poluant. Deşi companiile nu vor să creeze aşteptări, rezultatul explorărilor este pe la 6,5-7, pe o scară de la 1 la 10 în ceea ce priveşte optimismul. Aproape toate companiile de foraj româneşti sunt în insolvenţă sau în faliment. Problema accesului la terenuri este o problemă mare cu care se confruntă industria.

 

Vasile Ciolpan, director Departament comercializare energie, Romgaz

 
 

Ca o ţară care are doi producători de gaz, este foarte important să nu ajungi în situaţia în care locuitorii să nu aibă resurse de gaz. Ne aşteptăm la un consum de gaz în 2016 ca şi cel din 2014.

La nivelul exploatărilor de până acum, există gaz şi în zona parteneriatelor cu Exxon, şi în zona celor cu Lukoil. Sunt sute de resurse probabile, dar până la certitudine mai sunt câţiva ani.

Noi am ofertat în vară toată cantitatea disponibilă, dar n-am întâlnit cumpărători interesaţi.

 

Ciprian Alic, director Departament Accesare fonduri europene şi relaţii internaţionale Transgaz

 
 

E nevoie de aproximativ 100 mil. euro investiţii î­n România, din care 55 mil. euro pe fonduri UE.

Sper să se revitalizeze industria chimică, ceea ce ar aduce locuri de muncă pe mai multe ramuri.

Între obligaţiile noastre şi faptul că UE a alocat bani pentru a avea acces la resurse potenţiale de gaz, vedeţi conflictul din Ucraina, acum Siria, pentru a avea noi rute, pentru a asigura consumatorului european acces la preţ competitiv, dar pentru asta e nevoie de investiţii. E nevoie de strategie.

 

Cătălina Dragomir, director general Vestas România, preşedinte al Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană

 
 

Este necesară creşterea cotei, corelată cu alte măsuri complementare – o perioadă de reinserţie a certificatelor amânate, acceptarea şi implementarea preţului minim la certificate verzi, care va permite o predictibilitate a veniturilor viitoare. Avem acum praguri de rentabilitate aproape de zero. 2016 e un an de cotitură, e nevoie de decizii urgente.  Propunem o combinaţie între creşterea cotei, suportabil, gestionată de inserarea într-un termen mai lung a certificatelor amânate, nepenalizarea dublă a industriei. Fără creşterea cotei, orice măsură e doar un paliativ.

 

Sebastian Enache, business development manager, Monsson Group

 
 
 

Regenerabilele sunt singurul mediu reglementat aflat în faliment. Peste 40% dintre producătorii de energie regenerabilă anul acesta sunt în default. Nimeni nu vrea să ia nicio atitudine. Toată lumea recunoaşte, dar nu vrea să-şi asume nimic. Este vorba despre 7 mld. euro, peste 25.000 de locuri de muncă, o putere instalată în regenerabile mai mare decât cea din nuclear. Cred că nu există interes. Eolienele au termen de viaţă între 15 şi 20 de ani. În 2030, va trebui ca primele capacităţi eoliene instalate să fie date jos, pentru că tehnologia se schimbă.

 

Mihnea Crăciun, deputy director, BERD

 
 

Financiar, expunerea BERD e undeva la 250-300 mil. euro, la care se adaugă expunerea băncilor partenere. Acum expunerea e undeva la 200 mil. euro.  Piaţa certificatelor verzi e nefuncţională, e o supraofertă de certificate. E nevoie de o cotă mai mare. Acum supraofertă e de 40%, deci 40% din certificatele emise nu se vând. Strategia naţională pe energie e bine-venită şi e posibil să fie gata până în toamnă. Sper, pe termen scurt, la o creştere de cotă, ca să păstrăm situaţia pe anul acesta.

 

Irina Moinescu, partener Ţuca Zbârcea&Asociaţii

 

Interesul pentru cumpărarea de regenerabile a scăzut considerabil din 2013. Sper că în 2016 proiectele vor fi resuscitate.

Sunt câteva măsuri puse pe masă, precum extinderea perioadei de valabilitate a certificatului verde la 10 ani şi gândirea unui mecanism prin care să se garanteze că vor fi valorificate certificatele de până în 2013.

În România, lumea a încercat, prin asociaţii, să dialogheze cu statul. Dacă nu se realizează echilibrarea situaţiei, se poate ajunge la arbitraj.

AFACERI DE LA ZERO