♦ Coaliţia care se prefigurează la guvernare - aşa-numite partide proeuropene - examinează ipoteza reducerilor bugetare, dar şi a majorării taxelor şi ia drept sprijin un raport al FMI publicat vineri, care cere majorări de taxe pentru reducerea deficitului bugetar de 9,3% din PIB de anul trecut (standard ESA 10) ♦ Economiştii români consultaţi de ZF spun însă că sunt resurse pentru a depăşi acest obstacol, deloc simplu, fără majorări de taxe ♦ România nu poate renunţa la avantajul fiscal al taxelor reduse şi nu trebuie să o facă, spun ei.
România economică de azi este într-o situaţie dificilă, admite economistul Laurian Lungu. Adaugă însă că nu este grav, cum crede lumea.
„Trebuie să cumpărăm timp. Trebuie să cumpărăm 18 luni sau 24 de luni de timp şi ne vom reveni.“
Problema este că atunci când vrei să cumperi trebuie ca să fie şi cineva dispus să vândă.
FMI este „dispus“ să „vândă“ deocamdată recomandări, dar la ce preţ?
Iată ce propune FMI, în mare, într-o recomandare de vinerea trecută:
► Renunţarea la cota unică şi trecerea la două cote de impozitare a veniturilor, de 15% şi 25%.
► Creşterea TVA, a accizelor şi a impozitului pe dividende, precum şi modificarea impozitului pe terenuri şi clădiri.
Acum că licitaţia a fost deschisă, cine cumpără?
„Creşterea TVA va avea efect pentru buget, cu siguranţă. Dar efectul va fi de doar două-trei luni, apoi el se disipează. România nu trebuie să-şi vândă avantajul competitiv al taxelor reduse. Problema cea mare este a evaziunii. Problema României nu este a taxelor mici, ci a evaziunii mari.“, spune Laurian Lungu.
Dar de ce recomandă FMI renunţarea la cota unică? Cota unică a fost asociată, cel puţin în România, cu dreapta liberală, iar cota progresivă cu socialismul. A devenit FMI o instituţie socialistă?
„Nu cred că asta este explicaţia. Ceva trebuie schimbat, oricum. Iar mulţi contribuabili din România nu s-ar supăra dacă s-ar trece de la cota unică la o cotă progresivă. Un fel de pansament mare pe o zgârietură mică. În plus, are susţinere politică. PSD susţine cota progresivă şi cei care se cred nedreptăţiţi susţin ca «bogaţii» să plătească mai mult“, spune economistul Aurelian Dochia.
Datele Ministerului de Finanţe arată că veniturile fiscale ale statului sunt tot la 27-28% din PIB şi azi ca şi în vremea guvernului Năstase, când aveam o cotă progresivă a impozitării veniturilor.
„Depinde ce impozitezi «progresiv». Salariul sau venitul? Îmi amintesc că trebuia să completez tot felul de lucruri - predam în facultate, scriam la ziare - totul, totul trebuia pus pe hârtie. Complicat pentru toţi, complicat şi pentru cei de la Fisc. Impozitul progresiv este complicat, nu-l înţeleg nici cei care-l aplică“, spune Aurelian Dochia, care este profesor la ASE.
Preşedintele şi coaliţia de guvernare ar trebui să anunţe azi un pachet de restructurare pentru reducerea deficitului bugetar enorm.
Este imposibilă o reducere a deficitului la 7% din PIB, de la 9,3% anul trecut, spune Laurian Lungu.
Când guvernul trecut a făcut programul de reducere a deficitului, ipoteza pleca de la un deficit de 8,6% din PIB - şi acea reducere la 7% din PIB era oricum o utopie. Acum că ştim că deficitul (standard ESA 10) a fost de 9,3% din PIB anul trecut, nu este nicio şansă spre un deficit de 7% din PIB în 2025, spune economistul: „Un plus de deficit de 0,7% din PIB peste cel estimat este enorm“.
Dacă aşa stau lucrurile, problema este mai mare decât o imaginam.
Nu este gravă, spune Laurian Lungu. Trebuie „să cumpărăm timp“. Dar o secundă de timp costă mai mult decât tot aurul din lume. Guvernul viitor va avea această sarcină grea: „să cumpere timpul“. Doar că nu are aur.
Calendarul săptămânii
Astăzi ar urma să fie anunţat noul pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. Este posibil, dar puţin probabil, întrucât sărbătorim încă Rusaliile, iar bugetarii au zi liberă luni. Probabil mâine vom şti mai multe.
Măsurile discutate până acum pentru reducerea deficitului:
► Creşterea TVA de la 9 la 19% pentru HoReCa, precum şi pentru alte tipuri de servicii precum instalarea de panouri fotovoltaice şi pompe de căldură, servicii de restaurante şi catering etc.
► Majorarea cotei reduse de TVA de la 5 la 9% pentru livrarea de manuale şcolare, cărţi şi reviste, inclusiv electronic etc.
► Majorarea cotei standard de TVA de la 19 la 21%
► Impunerea unei taxe de solidaritate de 20% pentru persoanele fizice cu venituri care depăşesc 10.000 lei
► Jocurile de noroc ar putea fi impozitate cu 10% peste 10.000 lei câştiguri, 20% peste 20.000 lei. Interzicerea cash-ului la jocurile de noroc sau introducerea CASS + 20% impozit direct la sursă
► Se reduc şi taie o serie de sporuri, precum sporul pentru condiţii vătămătoare de la 15% la 5%, stimulentul pentru fonduri europene, confidenţialitate şi informaţii secrete
► Se elimină al 13-lea salariu
► 20% din instituţiile şi agenţiile de stat sunt desfiinţate.
