• Leu / EUR4.7509
  • Leu / GBP5.5172
  • Leu / USD4.1988
Eveniment

Zootehnia la raport: fermierii cu animale au bătut pasul pe loc anul trecut şi rămân cu 50% sub şeptelul din 1990

Autor: Gabriel Razi

18 mai 2015 1347

Fermierii cu vaci, oi şi porci şi-au extins exploataţiile cu 74.000 de animale la nivel de economie, dar suplimentarea nu înseamnă aproape nimic în condiţiile în care plusul a asigurat un avans de jumă­tate de procent anul trecut. Şep­telul cumulat de vaci, oi şi porci înseam­nă 16,4 milioane de animale, la jumătate faţă de cifrele din urmă cu 25 de ani, arată datele INS şi Eurostat. Proiectele de inves­tiţii ale antreprenorilor zootehnişti rămân la sertar pentru că piaţa suferă după epide­mia de boala limbii albastre, embargoul rusesc şi liberalizarea pieţei laptelui. „Sunt comple­xuri de creşterea por­cilor scoase la vânzare care nu au mai populat. (...) La bovine tragedia este şi mai mare“, spune Dimitrie Muscă de la Combinatul Agroindustrial Curtici, unul dintre cele mai mari proiecte de investiţii în zootehnie cu capital local. Fermierul spune că întreg contextul negativ al pieţei europene se suprapune cu faptul că numai puţini fermieri operează ferme de producţie cu operaţiuni atât în zootehnie, cât şi în producţie vegetală. „Eu, având producţie integrată, am şanse mai mari. Consumul de cereale al animalelor vine în proporţie de 75% din ce produc eu“, spune Muscă.

Lipsa oricărui plus hotărât venit din zootehnie este justificată de faptul că 2014 a fost un an în care piaţa a fost lovită pe rând de boala limbii albastre în segmentul creşterii oilor şi al bovinelor sau de presiunile pe preţ susţinute de excedentul de producţie apărut în UE în ultima parte a anului trecut după ce Rusia a pus stop importurilor agroalimentare. În fermele de vaci, stand-by-ul a venit ca o reacţie anticipativă a faptului că din aprilie piaţa europeană s-a liberalizat total prin dispariţia cotelor de producţie.

Situaţiile s-au translatat în industrie prin scăderea preţului laptelui la poarta fermelor locale cu aproximativ 8% anul trecut. Surplusul de producţie din UE după embargoul rusesc a avut un impact mult mai ridicat decât anticiparea liberalizării pieţei laptelui. În 2014, cotaţia medie a carcaselor de porc s-a redus cu 16% pe piaţa comunitară, arată Comisia Europeană.

Agricultura locală rămâne astfel să se bazeze pe plusurile venite din fermele agricole având în vedere că zootehnia nu are suficiente motoare de creştere. Piaţa agricolă românească este şi cea mai dezechilibrată din UE, cu trei sferturi din afaceri făcute în ferme agricole.

Spre comparaţie, Polonia sau Franţa, două dintre modelele de dezvoltare pentru agricultura locală, împart piaţa aproape în mod egal între producţia agricolă şi cea zootehnică. O pondere relativ redusă a producţiei zootehnie înseamnă valoare adăugată limitată în condiţiile în care acesta este segmentul care leagă cel mai eficient producţia brută de unităţile de procesare agroindustriale şi retail.
 

Cea mai mică densitate a bovinelor din UE

Zootehnia românească stă cel mai rău la segmentul fermelor de bovine, unde densitatea de 15 capete la fiecare 100 de hectare este cea mai mică din Uniunea Europeană. Zootehnia locală este departe de jucătorii mari din UE precum Olanda, Belgia sau Irlanda, unde densitatea bovinelor pe hectar este şi de 15 ori mai mare decât pe plan local.

Fermele de vaci au fost printre cele mai lovite după ce România a aderat la Uniunea Europeană, iar creşterea competiţiei, majorarea importurilor de lapte şi volatilitatea preţurilor la furaje au acţionat sub forma unui cocteil distructiv.

Primele lovite au fost micile exploa­taţii de câteva capete, care nu au putut să ţină pasul. În ultimii zece ani, din fermele de unu-două vaci a dispărut jumătate din efectiv. În intervalul 2007-2014, din fermele româneşti au dispărut 800.000 de capete de animale, cea mai mare parte din exploataţiile de subzis­tenţă şi semisubzistenţă.
 

Nouă ani de scădere pentru crescătorii de porci

Crescătorii de porci au încheiat în 2014 al nouălea an consecutiv în care efectivele de animale au scăzut. În acest interval, din piaţă au dispărut aproape două milioane de animale, adică un minus de 27%.

Declinul din piaţa creşterii porcilor vine în contextul în care puţini dintre fermierii români parcurg întreg lanţul de valoare prin operarea atât a fermelor de reproducţie, cât şi a celor de îngră­şăre.

Cu o ţesătură subţire a exploa­taţiilor cu scroafe, industria de creştere a porcilor este dependentă de genetica de import, iar companiile locale sunt, în general, mai puţin competitive decât operatorii concurenţi din Germania sau Danemarca, ţări cu tradiţie în acest segment al zootehniei. Situaţia a transformat carnea de porc într-unul din cele mai importate produse agroali­mentare de către firmele locale.

Fragmentarea exploataţiilor este în acelaşi timp un factor care ţine pe loc o explozie în această piaţă. Jumătate din cele 4,9 milioane de porcine se află în prezent în curţile din mediul rural şi nu în ferme comerciale.
 

Pe podiumul oierilor europeni

Între cele trei segmente importante ale zootehniei, crescătorii de ovine sunt singurii care au reuşit anul trecut să îşi mărească fermele.

Ei au adăugat în turme aproximativ 300.000 de animale, ceea ce înseamnă un plus de 3% faţă de 2013, într-o piaţă ce a crescut în fiecare din ultimii cinci ani.

Catalizatorul creşterii a fost valul de comenzi de export venite de la com­paniile din Orientul Mijlociu. În cinci ani, au apărut astfel încă un milion de capete de ovine, iar piaţa s-a majorat cu 12%.

România a ajuns astfel să fie şi cel mai dinamic jucător într-o piaţă europeană care s-a menţinut relativ statică în ultimii cinci ani. Ritmul mediu de creştere anuală de 2,8% din acest interval a permis economiei locale să depăşească Grecia şi să urce pe a treia poziţie a podiumului european în funcţie de numărul total de ovine.

Segmentul de creştere al oilor mai are potenţial de creştere în condiţiile în care România este abia pe locul al cincilea în UE la densitatea ovinelor în agricultură, la jumătate faţă de Marea Britanie.

Producţia agricolă animală a fost anul trecut o afacere de 3,8 miliarde de euro la nivel de economie, ce a însemnat 22% din totalul banilor care s-au învârtit în agrobusiness-ul românesc.

Fermele de vaci au fost printre cele mai lovite după ce România a aderat la Uniunea Europeană, iar creşterea competiţiei, majorarea importurilor de lapte şi volatilitatea preţurilor la furaje au acţionat sub forma unui cocktail distructiv.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7509
Diferență: -0,103
Ieri: 4.7558
Azi: 4.1988
Diferență: 0,5508
Ieri: 4.1758
Azi: 5.5172
Diferență: 0,5926
Ieri: 5.4847
Azi: 4.2187
Diferență: 0,4189
Ieri: 4.2011