Fiscalitate

Contzilla.ro: Trei modificări legislative privind Codul muncii în anul 2020

Contzilla.ro: Trei modificări legislative privind Codul muncii în anul 2020
30.06.2020, 15:11 739

Reglementarea zilelelor libere pentru salariaţii care aparţin altui cult religios, amenzi crescute pentru munca suplimentară şi reglementarea mai precisă a discriminării sunt trei aspecte legislative care au incidenţă asupra Codului muncii în anul 2020. Primele două au fost publicate în Monitorul oficial iar ultima este în dezbatere, pe agenda Camerei deputaţilor.

În primul rand, în luna aprilie 2020 s-a adus o modificare Codului muncii prin Legea 37/2020 care aduce ca element de noutate prevederea că, pentru salariaţii care aparţin de un cult religios legal, creştin, zilele libere pentru Vinerea Mare - ultima zi de vineri înaintea Paştelui, prima şi a doua zi de Paşti, prima şi a doua zi de Rusalii se acorda în funcţie de data la care sunt celebrate de acel cult.

De asemenea, s-a introdus prevederea că salariaţii care au beneficiat de zilele libere pentru Vinerea Mare - ultima zi de vineri înaintea Paştelui, prima şi a doua zi de Paşti, prima şi a doua zi de Rusalii, atât la datele stabilite pentru cultul religios legal, creştin, de care aparţin, cât şi pentru alt cult creştin, vor recupera zilele libere suplimentare pe baza unui program stabilit de angajator.

În al doilea rand, în luna iunie au fost aduse completari prevederilor care sancţionează munca suplimentară efectuată în cazul nerespectării condiţiilor legale, prin Legea 85/2020 publicată în Monitorul oficial în 18.06.2020. Astfel, în cazul nerespectării prevederilor referitoare la munca suplimentară, se aplică sancţiunea amenzii cuprinse între 1.500 lei si 3.000 lei pentru fiecare persoană identificată ca prestând munca suplimentară. Anterior, sancţiunea se aplica indiferent de numărul persoanelor identificate ca prestând munca suplimentară în condiţii de nerespectare a prevederilor legale.

Munca suplimentară este munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă saptamânal şi nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlaturării consecinţelor unui accident.

Munca suplimentară  trebuie să se compenseze prin ore libere plătite în urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia şi în aceste condiţii salariatul beneficiază de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru.

În perioadele de reducere a activităţii angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere plătite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate în urmatoarele 12 luni.

În cazul în care compensarea prin ore libere platite nu este posibilă în termenul mentionat,  în luna următoare, munca suplimentară se plăteşte salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia. Acest spor se stabileşte prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau, dupa caz, al contractului individual de muncă, şi nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza.

O regulă specială se aplică tinerilor în vârsta de pâna la 18 ani: aceştia nu pot presta munca suplimentară.

O a treia modificare legislativa asupra Codului muncii este încă în stadiul de proiect în dezbatere la Camera deputaţilor  şi vizează clarificarea unor aspecte privind discriminarea în muncă. Proiectul nu este nou, fiind iniţiat în mai 2018 şi fiind respins de către Senat într-o  primă fază.

În prezent, art. (5) alin. (2) din Codul muncii prevede că orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, vârsta, apartenenţa naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală, este interzisă.

Prin proiectul de act normativ, în acest articol se extinde lista criteriilor de discriminare :  discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, discriminare prin asociere, hărţuire sau faptă de victimizare, bazată pe criteriul de rasă, cetăţenie, etnie, culoare, limbă, religie, origine socială, trăsături genetice, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare cu HIV, opţiune politică, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală, apartenenţă la o categorie defavorizată.

De asemenea, se urmăreşte introducerea în Codul muncii a noţiunii de hărţuire - hărţuirea este comportamentul nedorit în baza unuia dintre criteriile prevazute la art.5, alin. (2) care are ca scop sau ca efect lezarea demnităţii unei persoane şi duce la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator.

AFACERI DE LA ZERO