Fiscalitate

Ionuţ Dumitru, Raiffeisen Bank: Dacă majorările de cheltuieli decise în Parlament – plus 40% la pensii, dublarea alocaţiilor - devin operaţionale, România nu se va mai putea împrumuta de pe pieţe şi singura opţiune va fi un nou acord cu FMI

Ionuţ Dumitru, Raiffeisen Bank: Dacă majorările de cheltuieli decise în Parlament – plus 40% la pensii, dublarea alocaţiilor - devin operaţionale, România nu se va mai putea împrumuta de pe pieţe şi singura opţiune va fi un nou acord cu FMI

Autor: Iulian Anghel

13.09.2020, 10:44 7140

Majorarea pensiilor cu 40%, de la 1 septembrie 2020, dublarea alocaţiilor pentru copii, primele pentru medici, majorarea salariilor profesorilor din 2020 - toate acestea vor face imposibilă finanţarea „tradiţională” a deficitului fiscal şi atunci singura cale de ieşire rămâne un nou împrumut de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), crede Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank.

„Dacă majorările se aprobă, bugetul va fi aruncat în aer. Nimeni nu va finanţa un astfel de deficit (un deficit de 9% din PIB peste care s-ar adăuga alte aproape 3 puncte, din majorări – n. red.) Ratingul de de ţară <recomandat investiţiilor> poate fi pierdut şi atunci singura soluţie de finanţare a deficitului va fi un nou acord cu FMI.”

Chiar şi fără majorările susmenţionate, în 2021 deficitul bugatar ar fi plecat, la început de an, de la 7-8% din PIB. Cu o majorare a punctului de pensie de 40%, cu majorarea salariilor, cu dublarea alocaţiilor şi altele, punctul de plecare va fi de 11-12% din PIB care, pentru pieţe, nu este finanţabil, spune Dumitru.

„Pieţele nu vor finanţa un astfel de deficit, mai ales în lipsa unui rating recomandat investiţiilor, sau îl vor finanţa la costuri greu de suportat şi soluţia rămâne un nou apel la FMI.”

Veniturile fiscale ale bugetului sunt de sub 30% din PIB. Alături de veniturile nefiscale – fonduri UE, etc. – veniturile consolidate ajung la 32% din PIB. Una este să finanţezi un deficit de 9% din PIB (cazul nostru), când ai venituri de 40% din PIB (cum au multe ţări din UE) şi alta este să finanţezi acelaşi deficit, când ai venituri de 30% din PIB (din nou, cazul nostru), arată economistul.

Comisiile de muncă ale Parlamentului, care sunt controlate de PSD au modificat ordonanţa de urgenţă a guvernului privind rectificarea bugetară care stabilea majorarea punctului de pensie, de la 1 septembrie 2020, cu 14%, în loc de 40%, cum indica o lege anterioară crizei sanitare, impusă de PSD şi votată de PNL, în Parlament. Şi PNL a votat această lege, pe când era în opoziţie.

PSD a depus zilele trecute un amendament la proiectul de le­ge de aprobare a ordonanţei de rectificare. Acesta pre­­­vede revenirea la creşterea pensiilor cu 40%, de la 1 septembrie 2020. În plus, parlamentarii au a­nu­lat, într-un alt amendament, prorogarea ter­me­­­nu­­lui de majorare a salariilor profesorilor până în 2021.

La şapte luni, bugetul consolidt a înregistrat o creştere de cheltuieli de 13% şi o scădere de venituri de 2,7%. Deficitul creşte, prin urmare, puterni şi va ajunge, la finl de an la aproape 9% din PIB, fără măsurile de majorare ale cheltuielilor decise de PSD şi majoritatea parlamentară.

 
 
AFACERI DE LA ZERO