Fondul Proprietatea

Statul a cedat Fondul Proprietatea cu discount de 50%

Statul a cedat Fondul Proprietatea cu discount de 50%

Mircea Ursache, fost preşedinte al AVAS şi fost preşedinte al Fondului Proprietatea (în 2009) Foto Liviu Adăscăliţei

Autor: Andrei Chirileasa

01.06.2011, 23:57 2653

Statul încheie astfel cea mai mare privatizare din istoriaRomâniei demarată odată cu înfiinţarea Fondului Pro­prie­tatea în2005, fără a rezolva până la capăt problema pentru care a fostcreat fondul, respectiv des­pă­gubirea justă a foştilor proprietarideposedaţi de regimul comunist.

În următoarele luni, investitorii pri­vaţi, printre care senumără fonduri de investiţii străine, dar şi persoane care auprimit acţiunile ca despăgubire pentru proprietăţile care le-aufost confiscate de regimul comunist, vor putea con­voca AdunareaGenerală a Acţio­na­rilor (AGA) şi vor putea schimba actulcon­sti­tutiv al fondului, eliminând limi­tările de drept de votcare au permis până acum ca statul să deţină controlul.

"Practic din acest moment, se poate con­voca o AGA care sămodifice complet actul constitutiv. Putem ajunge în situaţia încare fonduri de investiţii să deţină mai mult decât statul, poatefi votată vânzarea unor active impor­tan­te", spune Mircea Ursache,fost preşe­dinte al AVAS şi fost preşedinte al FonduluiProprietatea (în 2009).

El crede că pierderea controlului statului asupra fondului ducela anularea menirii pentru care a fost creat acesta, respectivdespăgubirea foştilor proprietari, şi că Guvernul nu avea voie săcedeze controlul până la finalizarea procesului de despăgubire.

Ştirea că participaţia statului la Fondul Proprietatea a scăzutla 24,5% a dat startul pentru preluarea controlului. Încă de ieris-au transferat pe Bursă, prin 8 tranzacţii speciale (DEAL),pachete însumând 170 de milioane de acţiuni (1,2%), pentru 85,3mil. lei (20,7 mil. euro). Şi în piaţă s-au tranzacţionat 79 demilioane de acţiuni (0,55% din capital), pentru 39,5 mil. lei (9,6mil. euro). Preţul acţiunilor a crescut cu 3,3%, închizând pestepragul de 0,5 lei.

Miza o reprezintă active de peste 4 mld. euro, care includparticipaţii de 20% din Petrom şi Hidroelectrica sau 15% dinRomgaz, unele dintre cele mai valoroase companii locale.

Această avere pe care statul a cedat-o este evaluată pe Bursă ladoar 1,67 miliarde de euro, cât era ieri capitalizarea FP.

"Probabil că este cea mai mare privatizare din România", spuneanalistul Dragoş Cabat. El crede că existau şi alte modalităţi demanagement a procesului de despăgubire, mai avantajoase pentrustat. "Se puteau obţine mai mulţi bani prin vânzarea directă aactivelor (a acţiunilor la companiile din portofoliul FP - n. red.)pe Bursă."

Cea mai mare problemă este că statul trebuie să cedeze acţiunilela un preţ mult mai mic decât valoarea reală, dată de activelefondului, din cauza evoluţiei negative a preţului titlurilor FP peBursă. Nici numirea americanilor de la Franklin Templeton, unuldintre cei mai mari administratori de active la nivel mondial, caadministratori ai Fondului Proprietatea nu a reuşit să producăefectul dorit de Guvern, respectiv creşterea preţului acţiunilor şifinalizarea cu succes a procesului de despăgubire.

"Este un management al procesului care a fost făcut prostde reprezentanţii statului, împreună cu cei care conduc fondul, ceide la Templeton", spune Dragoş Cabat.

Niciun politician sau partid nu vrea să admită public căprocesul de despăgubire a fost un eşec. Ba mai mult, toţi cei careau fost la putere în ultimii şase ani au afirmat în repetaterânduri că Fondul Proprietatea a fost un succes.

Cifrele spun însă altceva.

Fondul a primi la înfiinţare, în 2005, active de 14,24 mld. lei(4 mld. euro), echivalentul a 14,24 mld. acţiuni. Statul a cedatpână în prezent peste 75% din acţiuni în procesul de despăgubire afoştilor proprietari, care au acoperit despăgubiri de 9,7 mld. lei(circa 2,4 mld. euro). Cei care au primit acţiunile ca despăgubirenu şi le-au putut valorifica însă niciodată la valoarea la carele-au primit (1 leu).

Pentru că listarea fondului a fost amânată mulţi ani de cătrepoliticieni, mulţi dintre cei care au primit acţiuni nu au avutaltă soluţie decât să le vândă pe piaţa "gri" la preţuri cuprinseîntre 0,1 lei şi 0,6 lei. Circa 52% din acţiunile fondului au fosttransferate înainte de listare, conform Depozitarului Central.

Cei care au aşteptat listarea, sperând că vor obţine un preţ maimare, au pierdut la rândul lor, pentru că preţul de pe Bursă nu adepăşit niciodată 0,65 de lei. Ba mai mult, în ultimele luni preţula scăzut încontinuu.

Începând de la 2 mai, a fost reluat procesul de conversie princare cei care deţin titluri de despăgubire primesc acţiuni laFondul Proprietatea. Numai că de această dată, conversiile s-aurealizat la preţul mediu de pe Bursă, iar statul a fost nevoit săcedeze mai multe acţiuni pentru a acoperi valoareadespăgubirilor.

Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Naţio­nală deRestituire a Proprietăţii (ANRP), de la 2 mai Ministerul Finanţelora cedat 1,87 mld. acţiuni (12,25% din capitalul fondului). Valoareadespăgubirilor acoperite de aces­te acţiuni este însă de circa 1mld. lei (preţul de conversie a fost în jur de 0,6 lei), deşiacţiunile valorează circa 2 mld. lei, dacă se ia în calcul valoareaactivelor FP (de 1,2 lei/acţiune la finele lunii aprilie). Statul apierdut astfel circa 1 mld. lei.

Statul mai are la dispoziţie 24,5% din acţiunile FP pentrudespăgubiri, care la preţul actual de conversie, de 0,56 lei(calculat ieri de BVB), înseamnă 1,89 mld. lei. Asta în condiţiileîn care aceleaşi acţiuni valorează teoretic 4,04 mld. lei (pe bazaactivelor fondului). Astfel, statul mai poate pierde încă 2,15 mld.lei, dacă continuă să acorde despăgubiri la acest preţ alacţiunilor.

Mai mult, statul ar putea fi nevoit să mai găsească 4 miliardede euro pentru finalizarea procesului de despăgubire, spune ViorelŞtefan, membru al Comisiei de buget şi finanţe din cadrul CamereiDeputaţilor.

Nici cei cărora le-au fost acordate des­păgubirile nu au avut decâştigat. Până la 11 ianuarie 2011 conversiile s-au realizat lapreţul de 1 leu/acţiune. Cine avea de recuperat un milion de leiprimea un milion de acţiuni FP. Preţul maxim la care ei şi-au pututvinde acţiunile, atât înainte de listare, cât şi pe Bursă, a fostde circa 0,65 de lei. Astfel, cei care au vândut acţiunile aupierdut peste 35% din valoarea pe care o aveau de recuperat.

Cine a câştigat?

Speculatorii care au cumpărat acţiuni de pe piaţa gri, până lalistare, la preţuri care au ajuns şi la 0,1 lei/acţiune au făcutprofituri mari după listare vânzându-şi acţiunile pe Bursă la 0,6lei. Câştigă şi fondurile de investiţii străine, care au cumpăratacţiuni înainte de listare şi au continuat să cumpere şi de peBursă, la preţuri mult sub valoarea reală a activelor.

Fondurile străine ajunseseră să deţină 13,5% din capitalulFondului Proprietatea încă înainte de listare, iar în cele patruluni care au trecut de la listare au mai cumpărat 10%, ajungând la16 mai să deţină 23,3% din acţiuni.

Achiziţiile lor s-ar putea intensifica în perioada următoare,odată începută lupta pentru controlul fondului.

Spre deosebire de cei care au primit acţiunile ca despăgubire şiîşi vând acţiunile pe Bursă în pierdere, pentru că au nevoie debani după ani şi ani de aşteptări, fondurile străine îşi permit săaştepte câţiva ani de acum încolo pentru ca preţul acţiunilor săcrească şi să se apropie de valoarea activului net. Dacă asta nu seva întâmpla, marii investitori ar putea ajunge chiar să decidădizolvarea fondului şi vânzarea activelor bucată cu bucată. Odatămodificat actul constitutiv, nimic nu-i împiedică să facă asta.

Niciunul dintre foştii şi actualii guvernanţi care au avut înultimii şase ani un cuvânt de spus la Fondul Proprietatea nu aputut fi contactat pentru comentarii. Încă de la sfârşitul luniiaprilie, când se prefigura acest moment în care participaţiastatului va scădea sub 33%, Ziarul Financiar a trimis întrebăricătre oficiali ai statului prin care li se cerea să comentezesituaţia Fondului Proprietatea, însă nu a primit niciunrăspuns.

Ce se schimbă odată cu scăderea participaţiei statuluisub 33%

Atât timp cât statul a avut peste 33% din acţiunile FP,Ministerul Finanţelor a avut posibilitatea să voteze cu toateacţiunile din portofoliu, însă în cazul celorlalţi acţionari s-aaplicat o politică diferită.

Astfel, acţionarii care deţin sub 1% din acţiuni au un drept lavot pentru fiecare titlu din portofoliu.

În cazul participaţiilor plasate între 1% şi 3%, posesorii au unvot la două acţiuni, iar pachetele cuprinse între 3% şi 5% asigurăun singur vot la trei acţiuni.

Dacă un acţionar deţine mai mult de 5% din capitalul FP,diferenţa peste pragul de 5% nu conferă niciun drept de vot.

Întrucât participaţia statului a scăzut sub 33%, FranklinTempleton, administratorul Fondului Proprietatea, poate să propunăschimbarea modalităţii de vot, după cum anunţa la mijlocul luniiianuarie managerul de fond al FP, Greg Konieczny.

AFACERI DE LA ZERO