• Leu / EUR4.7601
  • Leu / GBP5.3997
  • Leu / USD4.2518
Fonduri UE

Absorbţia fondurilor comunitare, un dezastru în septembrie: doar 0,01% rată de absorbţie reală. Aducerea lui Leonard Orban la ministerul fondurilor europene se dovedeşte un eşec

Autor: Marius Fratila

11 oct 2012 1526

Plăţile pe care le face Comisia Europeană sunt în­tre­rupte de la începutul lunii iulie pentru patru dintre cele opt programe operaţionale - transport, mediu, regional şi creşterea competitivităţii -, în timp ce POSDRU a intrat în procedură de presuspendare de la începutul lunii august.

În prezent, sunt aşteptate pentru luna octombrie deciziile Comisiei privind efectuarea de corecţii financiare pentru cele patru programe şi respectiv suspendarea sau reluarea plăţilor pe unele dintre axele celor patru programe, iar pentru POSDRU reluarea plăţilor ar putea fi decisă de Comisia Europeană abia în decembrie.

Tehnocratul Leonard Orban, ministrul afacerilor europene, anunţa în ianuarie că România trebuie să obţină în 2012 cel puţin şase miliarde de euro, dintre care 3,5 miliarde pe politica de coeziune, iar 2,5 miliarde de euro din fondurile pentru agricultură şi dezvoltare rurală. La acel moment, Bucureştiul tocmai obţinuse reluarea condiţionată de către Bruxelles a rambursărilor după ce acestea fuseseră întrerupte în vara lui 2011 pentru a se remedia problemele descoperite la derularea în anii anteriori a programelor operaţionale.

După ce rata absorbţiei a crescut cu circa 1% pe lună în perioada primăverii, în cele trei luni de vară a încetinit vizibil, fiind la sfârşitul lui august la 9,69%, cu circa 850 de milioane de euro, bani reali intraţi în România de la începutul anului. Efortul de atragere a fondurilor UE a fost afectat de întreruperea de către Comisia Europeană a plăţilor pe cele cinci programe operaţionale cu cele mai mari alocări de fonduri, de ordinul a miliarde de euro.

Întârzieri şi probleme de sistem reparate doar parţial din mers

La sfârşitul lui 2011, după cinci ani de la aderare, rata reală de absorbţie era de 5,5% şi puţin peste un miliard de euro plăţi directe pe instrumentele de coeziune, dintr-un total disponibil de 19 miliarde de euro pentru cele şapte programe operaţionale: transport (5,7 miliarde euro), mediu (5,6 mld.), regional (4,3 mld.), resurse umane (3,5 miliarde), creşterea competitivităţii (2,55 mld.), dezvol­tarea capacităţii administrative (208 milioane euro) şi asistenţă tehnică (170 milioane).

În ciuda semnării până la sfârşitul lui 2011 a 7.740 de contracte, în valoare de peste 11 miliarde euro, proble­mele se acumulaseră la implementarea proiectelor, afectată de birocraţie şi de capacitatea administrativă slabă, pe fondul tăierii salariilor funcţionarilor şi al blocării angajărilor. Derularea proiectelor cu achiziţii publice ridicase, de asemenea, suspiciuni evidente pe proiecte din mai multe judeţe ale ţării.

Pentru rezolvarea problemelor semnalate a fost înfiinţat în septembrie 2011 Ministerul Afacerilor Europene. Sarcina acestuia era să remedieze, din afară însă, deficienţele care au băltit din 2007 la nivelul ministerelor şi al autorităţilor de management al programelor, precum şi să aducă noi soluţii de facilitare şi scurtare a drumului efectiv al banilor din trezoreria Bruxellesului către beneficiarii români. Principalele soluţii propuse pentru a aduce banii mai repede şi mai mulţi au fost prioritizarea a 150 de proiecte mari, generatoare de creştere economică palpabilă, reducerea la maxim 45 de zile a procesării în România a facturilor înainte de trimiterea la Bruxelles, angajarea de personal contractual suplimentar.

Ministrul afacerilor europene promitea şi că vor fi lăsate în urmă problemele ultimilor cinci ani. "N-a existat coordonare inclusiv politică încă de la început, n-a existat o coerenţă a tuturor proceselor atât instituţionale, cele referitoare la capacitatea administrativă, cele legislative şi în momentul de faţă nu facem altceva decât să reparăm, să reparăm, să reparăm ceea ce se poate repara", a comentat Orban.

Cei 35 de miliarde de euro alocaţi României pentru exerciţiul 2007-2013 au ca termen limită pentru utilizare anul 2015, iar Bucureştiul promitea să se angajeze în acest an într-o cursă contra cronometru în utilizarea banilor de la UE. "Imaginaţi-vă că 3,5 miliarde înseamnă să absorbi într-un an de 3,5 ori mai mult decât în primii cinci ani", spunea Orban.

El arăta pe 10 februarie că România are "din fericire" varianta accesării fondurilor europene pe fondul involuţiei investiţiilor străine în România. "Acum câţiva ani, probabil în 2008, aveam în jur de 16 miliarde de euro, anul trecut am avut investiţii directe de aproximativ două miliarde de euro. România are foarte puţine instrumente sau motoare de creştere economică în cursul acestui an şi în anii care vor veni. Din fericire, pentru un stat precum România există pe hârtie alocate fonduri comunitare. Principalul motor de dezvoltare este cel al creşterii semnificative a ratei de absorbţie a fondurilor", afirma ministrul Orban. El privea la exemplul Poloniei, care în 2007-2011 a reuşit să atragă plăţi efective de 18 miliarde de euro de la Comisia Europeană şi să îşi asigure constant creşterea economică, pe fondul recesiunii din restul UE.

Fondurile UE pentru şosele abia din 2012 încep să vină

Riscul de pierdere a miliarde de euro prin dezangajare

Obiectivul ambiţios pentru 2012 era justificat şi de faptul că, nefolosite la timp, sume de ordinul miliardelor de euro din banii rezervaţi pentru România pot fi pierdute prin dezangajare la sfârşitul acestui an şi mai ales la final de 2013. "Riscurile majore sunt la sfârşitul lui 2013, când sumele real absorbite va trebui să fie mai mari de opt miliarde de euro. Dacă eforturile de anul acesta vor fi întrerupte, dacă nu va exista continuitate, dacă va exista cel mai mic accident, efectele se vor simţi foarte puternic la sfârşitul lui 2013, când se va pune problema pierderii a miliarde de euro", avertiza Orban în februarie.

În prezent, riscul de dezangajare pentru România la final de 2012 este de circa 950 milioane de euro, potrivit datelor prezentate public de MAEur.

Obiectiv strategic

În acest an au început şi durele negocieri la nivelul statelor membre şi al Comisiei Europene pe marginea alocării bugetului UE pentru perioada 2014-2020, iar pentru a-şi susţine obiectivul de a obţine mai mult de 35 miliarde de euro, România trebuie să dovedească rezultate în actualul exerciţiu bugetar, avertizau comisarii europeni încă din 2010-2011.

Obiectivul atragerii fondurilor europene este de siguranţă naţională, avertiza în martie şi preşedintele Traian Băsescu, care-i trasa sarcină SRI să urmărească prioritar modul de contractare a banilor de la UE, el indicând două zone problematice, respectiv cea a consultanţilor şi cea a semnării contractului după desemnarea câştigătorului.

Noi întreruperi de plăţi

Cu toate acestea, în martie se anunţa de către Comisia Europeană întreruperea plăţilor pe programul POSDRU, fiind invocate deficienţe grave în sistemul de control şi monitorizare apărute pe parcursul ultimilor ani printr-o flexibilizare nepermisă a reglementărilor iniţiale, după cum arăta ministrul Orban. Comisia a reluat ulterior, după două luni, plăţile intermediare, cu condiţia unor audituri interne şi externe, precum şi a unei corecţii financiare preventive de 10% pe unele dintre facturi.

Au urmat noi avertismente că şi alte patru programe operaţionale cu plăţi reluate în decembrie 2011 riscă noi întreruperi, din cauza persistenţei neregulilor, însă cel care le lansase, ministrul Orban, a fost menţinut ca o garanţie a continuităţii pentru partenerii europeni şi în guvernul Victor Ponta instalat la începutul lunii mai.

Preşedintele Băsescu încerca pe de altă parte în mai să câştige timp prin adresarea către Consiliul European şi Comisie a unei solicitări de extindere cu un an, până în 2016, a perioadei de absorbţie pe actualul exerciţiu.

Axa agendei europene s-a mutat apoi brusc în mai şi iunie pe tema reprezentării la Consiliul European, iar la începutul lunii iulie apărea periferică, pe fondul tumultului politic intern, vestea întreruperii plăţilor de către Comisie, pe lângă problematicul POSDRU, şi pentru celelalte programe operaţionale cu bugete de ordinul miliardelor de euro - transport, de mediu, regional, de competitivitate. Au urmat noi audituri şi proceduri de remediere a deficienţelor semnalate.

Plăţile nu s-au reluat, se fac corecţii, obiectivele din 2012 par tot mai greu de atins

Plăţile pe aceste programe au rămas întrerupte până în acest moment, fiind prelungită peste vacanţa de vară aşteptarea prezentării de către Comisia Europeană a rezultatelor auditurilor, fiind anticipate însă de MAEur "deficienţele majore" în derularea procedurilor de achiziţii publice aferente unor proiecte.

La începutul lui septembrie au apărut însă veştile despre corecţiile financiare definitive care vor fi aplicate de Comisia Europeană orizontal pe diferite axe ale programelor operaţionale, în cazul POSDRU fiind vorba de 25%, adică peste 75 milioane de euro. Pentru celelalte programe corecţiile sunt estimate între 10% şi 25%, fiind în curs procedura de conciliere, iar ministrul Orban a menţionat o cifră totală de ordinul a "câteva sute de milioane de euro". Aceşti bani corectaţi ar putea fi realocaţi condiţionat României şi refolosiţi în anii următori pe programe mai corect gestionate.

Reacţiile externe şi interne

Iar încrederea Comisiei Europene în capacitatea României de a folosi eficient şi corect banii este din nou serios pusă sub semnul întrebării. "În timp ce eforturi mari au fost făcute în ultimul an, capacitatea de absorbţie rămâne extrem de scăzută, iar România riscă să piardă sume însemnate de bani care ar fi putut avea un impact pozitiv major pentru cetăţenii şi afacerile din România. Preşedintele Barroso a făcut apel la Guvern să ia măsurile imediate necesare pentru îmbunătăţirea capacităţii administrative şi a procedurilor de achiziţii publice", a fost diagnosticul pus de preşedintele Comisiei după întâlnirea de la Bruxelles cu premierul Ponta în urmă cu o lună.

Totodată, în septembrie, Dalia Grybauskaite, preşedintele Lituaniei, ţară din UE cu o rată actuală de absorbţie de peste 50% şi membră alături de România a grupului Prietenii Coeziunii, a ţinut să facă apel, într-o vizită la Bucureşti, către politicienii români să depăşească rivalităţile interne şi să se ocupe eficient de fondurile europene, şansă care nu trebuie irosită.

Deşi "doamna de fier" a Lituaniei nu a spus explicit, România, ţară cu rol principal în iniţiativa Prietenii Coeziunii, prin situarea la coada clasamentului absorbţiei poate afecta poziţia de negociere a ţărilor beneficiare de fonduri de coeziune. Se ştie că este deja foarte dură bătălia noilor membri ai UE de a obţine cât mai mulţi bani în perioada 2014-2020 de la contribuabilii mari ai bugetului UE, ţări afectate şi ele de recesiune şi creşterea euroscepticismului.

Vocilor oficiale li s-au adăugat zgomotos şi cele ale beneficiarilor programului POSDRU, unii dintre aceştia nemaibeneficiind de plăţi europene în proiectele derulate de mai bine de un an, riscând astfel închiderea proiectelor, concedieri şi chiar executări silite pentru neplata obligaţiilor. Guvernul a promit că unele resurse financiare vor fi direcţionate de Ministerul Finanţelor pentru efectuarea de plăţi interne în programul POSDRU.

Promisiunea unui nou minister

Dincolo de încercările puterii actuale de a arunca asupra celeilalte părţi vina pentru lipsurile ultimilor ani, răspunsul Guvernului României a fost şi promisiunea că, în cazul câştigării de către USL a alegerilor din decembrie, va fi înfiinţat în noul executiv un minister al fondurilor europene. Care să pregătească pentru 2014 acreditarea noului cadru instituţional şi strategia cheltuirii fondurilor europene din următorul exerciţiu bugetar şi să asigure că nu va mai fi repetată greşeala din ultimii ani, a managementului deconcentrat. Noul minister ar trebui să gestioneze mai bine direcţia şi modul de folosire a banilor de la UE, după modelul polonez.

Potrivit ministrului Orban, înfiinţarea noii structuri nu va da multe roade fără rezolvarea şi a problemelor restante privind achiziţiile publice şi conflictele de interese.

Salarii mai mari pentru funcţionari

O altă măsură de la 1 ianuarie 2013 anunţată de ministrul Orban este egalizarea salariilor tuturor funcţionarilor care lucrează cu fonduri europene la nivelul cel mai ridicat existent acum pentru cel mai bine plătiţi astfel de bugetari, adică cei din Ministerul Dezvoltării Regionale, diferenţele actuale la salarii cu încadrări similare fiind şi de la 1 la 3.

Funcţionarii din sistem va trebui stimulaţi, presiunea şi responsabilitatea absorbţiei în ritm alert a unor mari sume de bani europeni fiind de aşteptat să crească în următorii ani, înainte de epuizarea termenului-limită de folosire a banilor. Termen care rămâne 2015, reluarea de către preşedintele Băsescu, după revenirea la Palatul Cotroceni, a cererii de prelungire cu un an, până în 2016, neavând sorţi de izbândă deoarece partenerii europeni au considerat că "a trecut momentul potrivit".

Calea ferată, deşi are nevoie de investiţii, nu a reuşit să atragă suficiente fonduri pentru modernizare

Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7601
Diferență: -0,0231
Ieri: 4.7612
Azi: 4.2518
Diferență: -0,0987
Ieri: 4.2560
Azi: 5.3997
Diferență: 0,0389
Ieri: 5.3976
Azi: 4.2288
Diferență: -0,3323
Ieri: 4.2429