Bilanţul atragerii de fonduri UE: 535 mil. euro absorbţie în 2011

Rata de rambursare de la UE - sumele decontate de UE în contul lucrărilor efectuate - cea care contează cu adevărat când vorbim de absorbţia fondurilor UE şi reprezintă, de fapt, chiar rata de absorbţie, a crescut până la 1 miliard de euro anul trecut, faţă de 465 milioane de euro la sfârşitul anului 2010. Deci în 2011 România a atras propriu-zis de la Uniunea Europeană, prin decontări, circa 535 milioane de euro din fonduri structurale, care nu includ agricultura. Nivelul marchează un salt în procente de la 2,3% din totalul fondurilor alocate între 2007 şi 2013 la 5,55%.

Pentru 2012, guvernul îşi propune decontări de încă 3 mld. euro, ceea ce înseamnă 8,2 mil. euro pe zi sau aproape 60 mil. euro pe săptă­mâ­nă, deci un ritm de şase ori mai rapid decât în 2011. Măsurată după alt indicator, absorbţia naţională a fondurilor UE - adică plăţile către beneficiari - a crescut în 2011 în procente de la 8,6% la finele lui decembrie 2010 la 15% la sfârşitul anului trecut. Acest indicator înseamnă plăţi făcute în economie de către guvern şi care urmează să fie decontate la Bruxelles.

Astfel, în contul beneficiarilor de fonduri UE au intrat în 2011 5,6 mld. lei (1,3 mld. euro). În toţi anii de la integrarea în Uniunea Europeană, beneficiarii de fonduri europene (structurale şi de coeziune) au luat 13,6 mld. lei (3,1 mld. euro), ceea ce corespunde unei rate de absorbţie naţională (bani ajunşi la cei care au aplicat pentru banii europeni) de 15% din totalul fondurilor structurale şi de coeziune alocate României în exerciţiul financiar 2007-2013.

Un salt apreciabil s-a produs într-o singură lună, în decembrie trecut, când în România au intrat fonduri UE (rambursări) de 351 mil. euro, după cum arată datele furnizate de Ministerul Afacerilor Eu­ropene.Fără să fie un an cu totul spectaculos din punctul de vedere al atragerii fondurilor europene, 2011 reprezintă un salt calitativ evident, dar numai dacă îl comparăm cu anii trecuţi.Momentul adevărului îl va reprezenta anul 2012, an la finalul căruia Ministerul Afacerilor Europene, prin vocea ministrului de resort, Leonard Orban, şi-a propus să ajungă la 20% din totalul fondurilor structurale şi de coeziune, ceea ce înseamnă 4 mld. euro din cele aproape 20 mld. euro alocate României. La aceştia ar urma să se adauge alte două miliarde de euro din banii agriculturii. Cum un miliard de euro a fost decontat până la 31 decembrie 2011, obiectivul pentru 2012 este atragerea a 3 miliarde de euro.Pariul este imens, având în vedere că, în cei cinci ani de la integrarea în UE, România a primit ca rambursări de la Comisia Europeană 1 mld. euro, ceea ce înseamnă că, în 2012, va trebui să ia de trei ori mai mulţi bani decât a luat în toţi cei cinci ani de la aderare. Acest lucru înseamnă că în România ar trebui să intre în fiecare zi a anului 2012 8,2 mil. euro, 60 milioane de euro pe săptămână sau 250 milioane de euro pe lună. Va putea face guvernul în două luni ceea ce a făcut într-un an în 2011?Fondurile europene reprezintă pentru economie una dintre puţinele guri de oxigen, în condiţiile în care liniile de finanţare externe devin din ce în ce mai scumpe. Banii europeni sunt sursa de finanţare nu ieftină, ci "gratis" (dacă facem abstracţie de contribuţia obligatorie la bugetul Uniunii de peste 1 mld. euro, anual), iar situaţia face din ministrul Orban unul dintre cei mai importanţi membri ai Cabinetului Boc.De altminteri, nu întâmplător, el a fost chemat în Guvern în septembrie trecut având obiectivul de a pune lucrurile la punct în cele şapte departamente de pe lângă ministere care se ocupă de atragerea fondurilor europene - într-o situaţie grea în care fondurile pe Axa 2 a Programului Operaţional Regional erau blocate, iar Bucureştiul oprise transmiterea către Bruxelles a facturilor spre decontare.Miliardele de la UE au reprezentat până în prezent un vis frumos al oricărui guvern de după 2007. Un vis care se îndepărta însă cu fiecare angajament luat. Bunăoară, la finele lui 2010 responsabilii guvernamentali au susţinut că obiectivul este atragerea în 2011 a cel puţin 2 mld. euro. Ce a reuşit a fost însă o treime din această sumă.Or, Guvernul român nu-şi mai permite anul acesta luxul de a pierde bani pentru că, altminteri, creşterea economică chiar şi modestă la care se aşteaptă (2%) s-ar putea să devină ea însăşi un vis. Pentru că, dacă în ultimii 10 ani creşterea economică s-a bazat pe investiţiile străine, ultimele date indică o înrăutăţire majoră a lucrurilor: investiţiile străine s-au prăbuşit în primele zece luni ale lui 2011 cu 44%, la 1,3 mld. euro. Vremea în care în România intrau anual 4-5 mld. euro investiţii străine este departe, cum departe este şi timpul în care creşterea economică venea din împrumuturi făcute de companii la bănci sau din cheltuielile statului care îşi permitea deficite însemnate. Deficitul bugetar pentru 2012 a fost fixat la 1,9% din PIB, iar în 2013 actuala administraţie prevede un deficit zero. Ei bine, costul acoperii deficitelor a crescut puternic în ultimii ani, aproape s-a triplat, în vreme ce banii europeni sunt "gratis".

Iată, aşadar, miza uriaşă a fondurilor europene - aproape 19 mld. euro care mai trebuie atraşi definitiv de la UE (am făcut abstracţie aici de prefinanţările de la UE care au însemnat 7 mld. lei - 1,6 mld. euro - până la finele lui noiembrie trecut) şi care pot ajuta România să treacă mai uşor de această perioadă dificilă şi să nu întrerupă investiţiile, singurele care pot împinge economia înainte.Fruntaş în atragerea fondurilor europene este Ministerul Dezvoltării şi Turismului care cordonează Programul Operaţional Regional (POR) şi care a plătit către beneficiari 1,1 mld. euro (din prefinanţări de la UE, contribuţie naţională şi rambursări de la Uniune), şi a atras de la UE (rambursări) de 437 mil euro, ceea ce corespunde unei rate de absorbţie de 11,7%, cea mai mare în rândul tuturor programelor operaţionale. POR are asigurată o finanţare de 3,7 mld. euro.Clasamentul este urmat de Programul Operaţional Regional Asistenţă Tehnică (PO-AT), coordonat de Ministerul Afacerilor Europene (prin intermediul ACIS), cu o rată de absorbţie (rambursare) de 9,8% şi Programul Operaţional Regional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO-DCA), cu o rată de absorbţie (rambursare) de 9%. Însă aceste programe au o finanţare limitată - 170 mil euro pentru PO-AT şi 208 mil. euro pentru PO-DCA.O rată de absorbţie peste media de 5,55% o înregistrează Programul Ope­raţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (aflat la Ministerul Economiei), cu o rată de absorbţie de 5,98% din totalul fondurilor de 2,5 mld. euro. Imediat sub media de rambursare se află Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Re­surselor Umane (coordonat de Ministerul Muncii), care a primit rambursări de 5,48% din totalul de 3,4 mld. euro care îi sunt alo­cate de la UE.În coada clasamentului se află Mi­nisterul Mediului care coordonează POS-Mediu, cu o rată de absorbţie de doar 2,1%, adică doar 96 mil. euro rambursaţi de UE din suma uriaşă de 4,5 mld. euro care îi este alocat. Este de neînţeles aproape de ce merge atât de prost acest program, de vre­me ce, dacă e să-l credem pe Cristian Pârvan, secretarul executiv al Asociaţiei Oa­menilor de Afaceri din România (AOAR) proiectele pe POS-Mediu nu au un grad de dificultate major - practic este destinat extinderii canalizărilor, construcţiilor de gropi de gunoi etc., ceea ce nu presupune existenţa unor proiecte prea sofisticate.Un caz aparte îl reprezintă programul cu cea mai mare alocare şi cu una dintre cele mai slabe rate de absorbţie - este vorba despre POS Transporturi.POS-T a fost în ultimii ani cenuşăreasa atragerii fondurilor. Până la venirea Ancăi Boagiu în fruntea Ministerului Trans­porturilor, în septembrie 2010, atrăsese doar 50 mil euro, adică 1% din cele 5,56 mld. euro care îi sunt alocate de UE, la care se adaugă încă un miliard de euro cofinanţarea naţională.Actualmente, sumele rambursate de UE pentru acest program sunt de 154 mil. euro, ceea ce corespunde unei rate de absorbţie (rambursare) de 3,39%.Însă particularitatea acestui program este că se adresează lucrărilor majore de infrastructură, ceea ce înseamnă că, dacă un program major intră la finanţare, rata de absorbţie ar putea să crească spectaculos.2012 ar putea însemna un salt major pentru Ministerul Transporturilor în atragerea fondurilor pentru că, spre finalul anului trecut, Comisia Europeană a aprobat fonduri de 724 mil euro pentru realizarea tronsoanelor de autostradă Nădlac-Arad şi Orăştie-Sibiu."O veste extraordinară" avea să comenteze la acea vreme Anca Boagiu, ministrul de resort. Însă banii nu au intrat în 2011, cum se aştepta ministrul care, pentru 2012, prevedea atunci absorbţia a 2 mld. euro din banii UE pentru infrastructură.POS-T are contracte depuse de 8,8 mld. euro şi contracte semnate de 1,8 mld. euro, dar a plătit până la finele anului trecut din fonduri UE către beneficiari doar 140 mil. euro, adică o sumă chiar mai mică decât rata de rambursare de la UE de 154 mil. euro.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels