Reprezentarea României la summit-ul UE din 22-23 noiembrie, unde este anticipat un scandal în toată regula pentru împărţirea banilor, dar mai ales mandatul delegaţiei române (care va fi condusă de preşedintele Traian Băsescu) pentru aceste discuţii a stârnit, la Bucureşti, o furtună, deşi era de aşteptat ca, dincolo de campania electorală, să existe un minim de consens pe acest obiectiv major.
Premierul Victor Ponta îl somează pe şeful statului să exprime la summit vetoul României (ceea ce ar conduce la blocarea discuţiilor pentru bugetul multianual 2014-2020), dacă i se vor reduce din sumele aşteptate, în vreme ce Traian Băsescu acuză faptul că adversarii săi exportă la Bruxelles o dispută politică internă.
Noul subiect de ceartă este cu atât mai de neînţeles cu cât el nu aduce decât deservicii României şi nu avantajează niciuna dintre părţi. România ar fi trebuit, în aceste zile, să-şi întărească alianţele la nivel european pentru a salva ce poate fi salvat, în contextul în care, pe fondul crizei majore din UE, vor exista clar tăieri în bugetul Uniunii Europene. Avem, în schimb, acuzaţii abia disimulate din partea premierului la adresa preşedintelui cum că acesta s-ar pregăti să trădeze interesul naţional votând un buget defavorabil României, în vreme ce şeful statului îl acuză pe şeful Guvernului de iresponsabilitate şi atitudine antieuropeană.
Disputa s-a prelungit şi ieri prin comunicate de presă acide venite din ambele tabere, dar niciuna dintre acestea nu face trimitere la situaţia de faţă şi la faptul că, dacă România va primi mai puţini bani pe viitor, de vină este nu doar contextul european, ci şi stadiul absorbţiei fondurilor UE din exerciţiul financiar curent.
Subiectul fondurilor este foarte important pentru că România poate pierde, pe hârtie cel puţin, miliarde de euro, faţă de perioada de programare financiară curentă (în jur de 35 mld. euro fonduri structurale şi cele destinate agriculturii).
Cel mai periculos lucru este că ultimele propuneri pentru programarea financiară multianuală 2014-2020 leagă stadiul absorbţiei fondurilor europene din exerciţiul financiar curent de fondurile viitoare. Ideea nu este nouă, dar acum a căpătat statut oficial prin propunerea făcută săptămâna trecută de preşedintele Consiliului European, belgianul Herman Van Rompuy. Concret, ţara care nu atinge 60% din media europeană a absorbţiei fondurilor destinate programării din 2007-2013 va fi „penalizată“ şi ar putea primi mai puţini bani. Or, stadiul absorbţiei fondurilor de către România, la acest moment, este de 9,7% (1,8 mld. euro) pe fondurile structurale şi de coeziune, cele care contează în cel mai înalt grad.
Ultima propunere de reducere a bugetului UE venită din partea preşedintelui Consiliului European prevede o tăiere de fonduri de aproape 75 mld. euro din bugetul propus de Comisia Europeană de 1.033 mld. euro pentru 2014-2020. Ar fi o reducere cu 7% faţă de ceea ce propune Comisia ca sumă totală a fondurilor bugetare. Doar că ea ar urma să fie operată mai cu seamă pe fondurile structurale şi cele destinate agriculturii (29,5 mld. euro din fonduri structurale şi 25 mld. euro din fondurile agricole) - adică fondurile care ajung în ţările mai sărace ale UE între care şi România. Fondurile structurale sunt alocate regiunilor din UE care au o medie a PIB sub 75% din media Uniunii Europene – ceea ce înseamnă o reducere faţă propunerea Comisiei de 9% pe fondurile structurale totale de care beneficiază doar 16 ţări din UE şi de circa 7% pe fondurile agriculturii.
Premierul a spus „nu“ acestei propuneri, prima dată joia trecută, exact după o întâlnire cu preşedintele Traian Băsescu în care s-a stabilit că şeful statului va reprezenta România la summit-ul UE, iar Guvernul îi va asigura expertiza pentru a susţine, în deplină cunoştinţă de cauză, poziţia României. Tot atunci, premierul a anunţat că România va merge până acolo încât îşi va exprima dreptul de veto asupra bugetului, iar tonul pe care şeful Guvernului făcea acest anunţ părea să indice că aceasta este poziţia administraţiei. La nici 24 de ore însă preşedintele a ridiculizat declaraţiile premierului, iar acesta din urmă l-a somat pe şeful statului să exprime, în cadrul Consiliului, dreptul de veto (dacă bugetul va fi defavorabil României) în numele interesului naţional.
Sunt multe ţări din UE nemulţumite de buget (unele pentru că nu se taie destul, altele pentru că se taie prea mult), dar, oficial, nicio ţară nu a ameninţat cu blocarea bugetului UE care dintotdeauna a fost sursă de conflict, dar şi de negociere.
Indiferent cât de nemulţumită ar fi România, marja ei este limitată pentru că este o ţară care primeşte bani de la alţi membri UE (că nu ştie să-i cheltuiească este vina tuturor guvernelor după 2007), în vreme ce presiuni pentru reducerea bugetului vin din ţările care dau mai mult decât primesc.
Scandalul intern cu limpede ecou electoral subminează încă o dată credibilitatea României la Bruxelles şi îi reduce capacitatea de manevră. Soluţia raţională ar fi fost ca preşedintele să facă lobby pe lângă liderii de dreapta din UE, iar Guvernul (de stânga) pe lângă cei din stânga. Cea avea acum este o poziţie fragmantată care poate dăuna chiar a ceea ce se invocă a fi apărat: interesul naţional.
Ponta: Autostrada Transilvania ar putea continua cu bani europeni
Premierul Victor Ponta consideră că şansa continuării lucrărilor la autostrada Transilvania sunt fondurile europene, autorităţile de la Bucureşti încercând să negocieze includerea acestui proiect în bugetul UE pentru perioada 2014-2020.
„Când trebuia să se realizeze, în 2004, autostrada Transilvania cu 2,5 miliarde de dolari a fost o oportunitate care nu va mai veni. Finanţarea din bani europeni este pentru Coridorul IV şi Coridorul IX, iar primul nu presupune acelaşi traseu cu autostrada Transilvania. În măsura în care la negocierile privind bugetul 2014 - 2020 putem să introducem şi acest amplasament în finanţare europeană, şansele sunt foarte mari. Din bugetul naţional vom face cât a făcut şi Boc, adică câte un pic, lucru care nu satisface necesitatea de dezvoltare a Transilvaniei. Marea şansă rămâne legată de modul în care negociem mecanismul financiar multianual“, a spus Ponta.
Pe de altă parte, premierul Victor Ponta susţine că Anca Boagiu, fost ministru al transporturilor, este vinovată de blocarea POS Transporturi prin „acordarea în mod ilegal“ a contractului pentru autostrada Nădlac-Arad, astfel că „probabil va merge la DNA să explice cum a dat contractul“.
„Doamna Boagiu, această fătucă ce a fost ministrul transporturilor prin meritele sale personale şi pregătirea extraordinară, este direct vinovată şi, probabil, va merge şi la DNA de blocarea Programului Operaţional Sectorial pe Transporturi prin acordarea în mod ilegal a contractului, alături de doamna Trăilă (Cristina Trăilă, fosta şefă a ANRMAP – n.n.), pentru Nădlac-Arad unei firme pe care o ştie foarte bine şi pe al cărei patron îl ştie foarte bine. Din cauza organizării ilegale a licitaţiei, România are acest program pe transporturi presuspendat“, a declarat Ponta la sfârşitul săptămânii trecute. Mediafax
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
