• Leu / EUR4.9005
  • Leu / GBP5.4945
  • Leu / USD4.4823
Fonduri UE

Fonduri UE pentru infrastructură: să ai 4,5 mld. € la dispoziţie şi să foloseşti doar 150 mil €. Cine este de vină pentru dezastru?

Fonduri UE pentru infrastructură: să ai 4,5 mld. € la dispoziţie şi să foloseşti doar 150 mil €. Cine este de vină pentru dezastru?

Autor: Iulian Anghel

13.01.2012, 00:08 2522

Doar 371 kilometri de autostrăzi (58 de kilometri finalizaţi anul trecut) are România la acest moment. În schimb, are un minister-mamut care are pe mână peste 2 mld. euro, anual. Bani de la bugetul de stat. În vreme ce fondurile europene stau în trezoreria Bruxelles-ului.

În 2011, Transporturile au scos la licitaţie peste 200 de kilometri de autostrăzi de pe Coridorul IV paneuropean. În România preţul mediu al unui kilometru de autostradă este de 6-7 mil. euro. Ceea ce vrea să spună că cei 200 de kilometri de autostradă ar putea fi construiţi cu doar un sfert din banii Uniunii Europene pe POS-T. Prin anii 2000-2001, guvernul lui Adrian Năstase se jura că, în 2010, România va avea peste 1.000 de kilometri de autostradă. Au trecut peste 10 ani de atunci şi încă doi prim-miniştri s-au perindat pe la Palatul Victoria.

Ministrul liberal al transporturilor Ludovic Orban nu a luat niciun ban de la UE. Înlocuitorul său, Radu Berceanu, a luat 134 mil. lei (34 mil. euro) în 2009. În 2010 rambursările de la UE (rata de absorbţie) au fost de 202 mil. lei (în jur de 50 mil. euro), adică 1% din banii Uniunii. În 2011 rata de absorbţie a fost de 3,39%, adică aproape 155 mil. euro. Iar Programul Operaţional Sectorial-Transporturi a fost aprobat la Bruxelles în vara lui 2007. Adică acum mai bine de cinci ani!

Noul ministru al afacerilor europene Leonard Orban pare decis să schimbe lucrurile - există o listă la minister pusă la punct cu principalele proiecte şi stadiul lor de execuţie. Premierul Emil Boc este pare şi mai decis şi sigur că va lua anul acesta de la UE şase miliarde de euro. Dar în jurul datei de 20 decembrie trecut, Trezoreria s-a închis şi nu s-au mai făcut plăţi. Datele oficiale vor arăta, în schimb, că în decembrie trecut bugetul de stat a cheltuit peste 3 mld. euro, adică aproape dublu faţă de media lunară. O parte din bani s-a dus spre plata unor arierate. Dar prea puţin pentru Trans­porturi. Or, în privinţa fondurilor pe Transporturi, întâi trebuie să plăteşti tu, să plăteşti constructorul pentru lucrările efectuate şi cu facturile mergi apoi la Bruxelles şi ceri să ţi le deconteze. În momentul în care tu nu plăteşti construc­torul, ce facturi să prezinţi Comisiei Euro­pene spre decontare?

"Ca Bruxelles-ul să plătească tu trebuie să finalizeze lucrările. Dar când unele contracte de infrastructură au fost câştigate, constructorul s-a trezit, de pildă, că nu are drept de proprietate asupra terenurilor. Iată că lucrurile nu au fost pregătite din timp şi suficient. Nu am nicio altă explicaţie pentru ceea ce s-a întâmplat înainte de 2011 când lucrurile au început să se mişte", spune Dragoş Pâslaru, consultant în fonduri euro­pene la GEA Consultants.

Spre finalul anului trecut, Comisia Europeană a aprobat fonduri de 724 mil. euro pentru realizarea tronsoanelor de autostradă Nădlac-Arad şi Orăştie-Sibiu. Însă banii nu au intrat în 2011 cum se aştepta mi­nistrul de resort Anca Boagiu, care, pentru 2012, prevedea atunci absorbţia a 2 mld. euro din banii UE pentru infra­struc­tură. "Programele de Transporturi şi Mediu ar putea să contribuie substanţial la absorbţia a 6 miliarde de euro de la UE anul acesta. Nu mi se pare imposibil. Dar ianuarie este o lună pierdută pentru plata construc­torilor, vor începe să o facă probabil în februarie. Iată că cele 12 luni pentru atra­gerea a şase miliarde de euro fonduri euro­pene se transformă în 11 luni", comentează Dragoş Pâslaru. Şi adaugă el: este nevoie de o planificare pe cash! Ceea ce vrea să spună că Ministerul Finanţelor trebuie să aibă un buffer, un fond din care să alimenteze permanent lucrările de infrastructură. Dacă nu plăteşti lucrările nu ai cum să ceri bani de la Uniunea Europeană.

POS-T are contracte depuse de 8,8 mld. euro şi contracte semnate de 1,8 mld. euro, dar a plătit până la finele anului trecut din fonduri UE către beneficiari doar 140 mil. euro, adică o sumă chiar mai mică decât rata de rambursare de la UE de 155 mil. euro.

Cât de aproape de adevăr este intenţia de a lua de la UE, doar pentru infra­structură, 2 mld. euro în acest an?

Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, crede şi el că doar Transporturile şi Mediul ar putea atrage şase miliarde de euro anul acesta. În aceeaşi vreme, Dragoş Pâslaru avertizează: banii europeni devin o problemă de maximă urgenţă, în condiţiile în care împrumuturile au devenit extrem de costisitoare. Fără atragerea acestor bani, mai ales pe infrastructură, creşterea economică aşteptată, şi aşa modestă (2%), va fi pusă sub semnul întrebării.

Urmează ZF Power Summit 2023
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9005
Diferență: -0,0388
Ieri: 4.9024
Azi: 4.4823
Diferență: 0,4279
Ieri: 4.4632
Azi: 5.4945
Diferență: -0,0382
Ieri: 5.4966
Azi: 4.9076
Diferență: 0,102
Ieri: 4.9026