Ministerul Finanţelor va solicita Guvernului să aloce în trimestrul al doilea pentru împrumuturi către autorităţile de management al fondurilor UE 2,4 mld. lei (550 de milioane de euro), după ce în trimestrul I valoarea împrumuturilor din Trezorerie pentru proiectele europene s-a ridicat la 1,4 mld. lei (320 mil. euro), a anunţat ministrul finanţelor Bogdan Drăgoi.
Situaţia nu ar fi dezolantă dacă într-un orizont rezonabil banii ar fi recuperaţi din decontările făcute de Comisia Europeană pe proiectele europene. Dar datele arată că ritmul rambursărilor este extrem de scăzut - doar 194 mil. euro în primele trei luni ale anului, faţă de un program bugetat de 875 mil. euro. Guvernul s-a angajat ca în 2012 să absoarbă de la UE pe programe structurale în total 3,5 mld. euro.
Plăţile către beneficiarii locali ai fondurilor europene, care urmează să fie decontate la Bruxelles, au fost de 2,5 mld. lei (circa 570 mil. euro) potrivit datelor de la Ministerul Afacerilor Europene, adică de două ori mai mulţi bani decât a "recuperat" România de la Bruxelles. O parte din aceşti bani reprezintă prefinanţări de la UE, dar majoritatea sunt bani de la bugetul de stat.
La sfârşitul lunii martie, stocul sumelor acordate către beneficiarii de fonduri UE ajunsese la 16 mld. lei (3,7 mld. euro), dar valoarea rambursărilor de la UE a fost în sumă totală de 1,26 mld. euro. Iarăşi, bugetul de stat, alimentat din taxe şi impozite, a suplinit, într-o manieră generoasă, lipsa capacităţii de atragere a fondurilor.
Angajamentul Guvernului era şi este să atragă anul acesta 3,5 mld. euro din fondurile structurale şi de coeziune (6 mld. euro cu tot cu fondurile pentru agricultură). Acest lucru ar fi însemnat o medie lunară de 291 mil. euro şi o medie a unui trimestru de 875 mil. euro. Dar în T1 sumele atrase au însemnat 194 mil. euro, adică 22% din media sumelor ce trebuia atrase într-un trimestru astfel încât administraţia să spună la sfârşitul anului: am atins ţinta propusă de 3,5 mld. euro pe fonduri structurale şi de coeziune.
Trebuie amintit că, în 2011, guvernul Boc anunţa că va atrage de la UE 2,5 mld. euro. Dar nu a luat nici jumătate din aceşti bani, mai precis 1 mld. euro. Aşa se face că la sfârşitul lui martie curent şi la peste cinci ani de la aderarea la UE, suma atrasă este de 1,2 mld. euro, adică 6,5% din totalul de 19,6 mld. euro alocat României pentru fondurile structurale şi de coeziune în perioada 2007-2013.În toamna trecută, Guvernul a înfiinţat un nou minister, Ministerul Afacerilor Europene, tocmai în ideea ca acesta să coordoneze şi să impulsioneze atragerea fondurilor. Ministerul a început revizuirea legislaţiei, face seminarii, spune că va clarifica şi va simplifica procedurile în atragerea fondurilor, dar rezultatele nu se văd.
În ianuarie, de la UE nu a intrat în Trezorerie niciun euro, dar la beneficiari au ajuns 369 mil. lei, cei mai mulţi de la buget (trebuie spus că şi bugetul sau autorităţile locale cofinanţează proiectele, într-un procent mediu de 15%). Reprezentanţii autorităţilor de management au spus că sumele importante se atrag spre finele anului.Dar, recent, ministrul afacerilor europene Leonard Orban a afirmat că, dacă nu sunt transmise în prima parte a anului cereri de rambursare este posibil ca în a doua parte a anului bugetul UE să nu mai aibă bani, iar România să primească ce i se cuvine anul viitor. Cine are dreptate? Şi cine plăteşte? Bugetul de stat.Fie direct, fie împrumutând autorităţile de management - 1,4 mld. lei în T1 şi alte 2,5 mld. lei în T2. În acest ritm, bugetul va ajunge cu împrumuturile pentru compensarea lipsei banilor de la UE la 2 mld. euro la sfârşitul anului. În aceeaşi vreme, Ministerul Finanţelor se împrumută la rândul său la dobânzi consistente nu doar pentru a acoperi deficitul bugetar, ci şi incapacitatea administraţiei de a atrage banii de la Uniunea Europeană care nu doar că nu poartă dobândă, sunt gratis.ZF a arătat ieri că, pe proiectele de mediu (program de 4,5 mld. euro), de exemplu, din lista de 100 de proiecte cu fonduri UE prioritare pentru Guvern (între timp lista a fost extinsă la 150 de proiecte) 66 sunt pe mediu. Din aceste 66 de proiecte, 31 au un grad de realizare de sub 2%. De ce nu merg aceste proiecte şi de ce nu se vede o îmbunătăţire?Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), are o explicaţie: reprezentanţii Guvernului urmăresc lucrurile de la Bucureşti, în vreme ce ar fi trebuit să fie pe şantiere şi să vegheze asupra marilor proiecte cum sunt acelea pe infrastructură şi mediu."Am transmis Guvernului această solicitate a noastră, anume ca reprezentanţii Guvernului să fie pe şantiere, dar nu am primit un răspuns", spune el.De asemenea, în toată această perioadă de când situaţia privind atragerea de fonduri europene a devenit acută, nicio măsură concretă, cum ar fi de exemplu înfiinţarea în fiecare comună din ţară a unui birou de fonduri europene, nu a fost luată. Măsurile au constat practic în dezbateri şi diverse reuniuni săptămânale la care iau parte şefii autorităţilor de management.Din cele şapte programe operaţionale, patru nu au luat niciun euro de la UE în 2012, ca sume rambursate: Programul Operaţional Regional (POR), cu o alocare totală de 3,7 mld. euro; Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), cu o alocare totală de 3,5 mld. euro; Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA - 210 mil. euro) şi Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (PO AT - 170 mil. euro).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
